Starea Natiunii

 Scăderea constantă a nivelului de trai în mediul urban. In ultimii ani veniturile locuitorilor din oraşe au scăzut prin diverse metode (disponibilizări, reduceri de salarii, tăierea unor drepturi) iar costul vieţii a crescut prin o serie constantă de creşteri a preţurilor mai ales cel al combustibilor. Cheltuielile cu chiriile şi întreţinerea rămân ridicate iar posibilitatea achiziţionări unei locuinţe de către un tânăr orăşean este extrem de scăzută.

 Situaţia îngrijorătoare a oraşelor mici. Acestea sunt confruntate tot mai mult cu o lipsă de perspectivă pentru locuitori acestora ceea ce cauzează o migraţie constantă către marile metropole ale tinerilor în cautarea unei situaţi mai bune. În urmă rămâne o populaţie îmbătrânită iar posibilităţile de dezvoltare sunt reduse.

 Gravele dezechilibre între cartierele oraşelor. In timp ce răsar cartiere scumpe accesibile numai unor, în multe zone urbane se observă o concentrare a populaţiei sărace care este obligată să trăiască în condiţii precare cu locuinţe nesatisfăcătoare, cu acces la o educaţie şcolară de un nivel redus, cu un şomaj endemic şi o dificultate crescută în folosirea unor servicii publice decente (precum cel de sănătate). Pe baza crizei economice statul social s-a restrâns tort mai mult ceea ce a dus la accentuarea problemelor de mai sus. Există astfel pericolul dezvoltării unor subculturi ostile faţă de societate în general.

 Problema extinderii haotice a aşezărilor urbane. Aceasta înseamnă un cost mai mare al serviciilor publice precum şi o mai mare dificultate în oferirea acestora. Resursele disponibile sunt copleşite, reţele de transport în comun sunt insuficiente ceea ce duce la o dependenţă tot mai mare de automobilul personal şi la aglomeraţii frecvente in zonele urbane.

 Sisteme învechite de distribuţie a agentului termic, de apă şi canal. Acestea duc la pierderi de agent termic şi creşterea facturilor la întreţinere dar şi la situaţii extreme în caz de precipitaţii crescute.

 Lipsa de spaţii verzi autentice. România este în continuare departe de atingerea normei europe de 26 mp pentru fiecare locuitor citadin

 Problema lipsei de spaţii locative. In oraşele din România există în continuare peste 900000 de oameni trebuie să trăiască având la dispoziţie un spaţiu de doar 3 sau 3,5 metri pătraţi.

 Poluarea mediului şi cea fonică. Construcţiile continue ce au loc în oraşele româneşti dar şi traficul congestionat sunt două mari surse de poluare atât a aerului cât şi fonică.

 Zonele urbane nu sunt doar mari generatoare de poluare, dar şi foarte vulnerabile la schimbări climatice, atât în ceea ce priveste furnizarea apei, hranei, energiei si altor bunuri, cât şi în privinta perspectivelor de dezvoltare si asigurare a condiţiilor de siguranţă şi de calitate a vieţii.

 Managementul defectuos al deşeurilor. Multe gropi de gunoi orăşeneşti sunt încă neconforme cu normele europe iar gradul de reciclare a gunoiului este extrem de scăzut, numai 1%.

 Problema oraşelor industriale. Multe oraşe au apărut sau au crescut în perioada de dinainte de 1989 prin dezvoltarea unor industrii sau apariţia unor fabrici sau combinate. Odată cu schimbarea contextului economic multe dintre acestea s-au închis lăsând în urmă un adevărat dezastru social (exemplu Valea Jiului). Nu s-au luat niciun fel de măsuri ca aceste aşezări să redevină competitive cu adevărat.

 Turismul. Centrele urbane din România sunt mult în urma celor din Europa Centrală şi de vest când vine vorba de numărul de turişti atraşi.

"Deszăpezire fără... zăpadă"

Citind presa am descoperit in cotidianul Gazeta de Sud, un articol care m-a facut sa zambesc cu mult amar:


Deszăpezire fără... zăpadă
Actualitate - Adrian DINU


Deşi n-a căzut nici un fulg de nea, Primăria Craiova trebuie să achite 295.341,93 lei pentru deszăpezire, pe luna decembrie 2011

Unora li se va părea incredibil, însă e cum nu se poate mai real: preţul operaţiunilor de deszăpezire aferente lunii decembrie 2011 este de aproape trei miliarde de lei vechi. Cel puţin aşa arată factura primită zilele trecute de municipalitate, în ciuda soarelui care străluceşte pe cer şi a lipsei totale a zăpezii.

Bani pentru stat degeaba

Deszăpezirea oraşului se face în baza unui Acord-cadru cu o durată de patru ani, cu o valoare estimată de 32 de milioane de lei, încheiat de Primăria Craiova cu firma Delta ACM ‘93 cu trei ani în urmă. Potrivit acestui acord, Salubritatea se ocupă de curăţarea străzilor pentru orice ninsoare care ar cădea înainte de 1 decembrie.
De la 1 decembrie şi până pe 15 martie, de deszăpezire se ocupă Delta ACM, şi Salubritatea. Chiar dacă nu cade un fulg de nea, primăria le plăteşte acestora, pentru perioada de staţionare, sume considerabile, stabilite în baza unui contract subsecvent semnat anual, ca o completare a acordului-cadru.
Pentru luna decembrie 2011, facura trimisă primăriei are înscrisă pe ea suma de 295.341,93 lei pentru deszăpezire. De fapt, acesta este tariful de aşteptare al utilajelor şi al oamenilor pentru ultima lună a anului trecut.
„Potrivit acordului, tariful de aşteptare include doar două componente: 75% din salariul angajaţilor angrenaţi în activitatea de deszăpezire şi amortizarea utilajelor aferentă acestei perioade, calculată însă doar la opt ore pe zi“, explică Flavius Sirop, director general al SC Salubritate Craiova SRL.
În contract există şi o prevedere menită să scadă cheltuielile municipalităţii dacă primăvara vine mai devreme. Potrivit acestei prevederi, primăria poate renunţa la serviciile firmelor de deszăpezire până iarna viitoare, cu o notificare prealabilă de cinci zile. În cazul în care iarna s-ar întoarce după o asemenea notificare, municipalitatea trebuie să se descurce cu forţe proprii pentru a curăţa zăpada şi pentru a elimina poleiul.

Anul şi scumpirea

Potrivit Programului de Deszăpezire aprobat de consiliul local în cursul lunii octombrie, deszăpezirea se va face cu 83 de utilaje, din care 30 aparţin SC Salubritate Craiova SRL, iar 53 sunt ale Delta ACM.
Planul de deszăpezire pentru iarna 2011-2012 indică şi faptul că va fi nevoie de 2.350 de tone de sare, 3.281 de tone de nisip, şi 130 de tone de clorură de calciu pentru menţinerea în bună stare a străzilor oraşului. Din acest necesar, au fost achiziţionate şi se află deja în stocul Salubrităţii circa 1.800 de tone de sare, 2.300 de tone de nisip şi 45 de tone de clorură de calciu.
Faţă de anul trecut, tarifele practicate de Salubritate şi aprobate astă-vară de Consiliul Local Craiova au scăzut cu 3-4% la curăţarea manuală a zăpezii, însă au crescut preţurile deszăpezirii mecanizate, atât pe ora efectiv lucrată de utilajele specializate, cât şi în privinţa tarifului de aşteptare.
Această scumpire vine după o alta operată în 2010. Spre exemplu, în cazul unei automăturători cu lamă, o oră de funcţionare costa 149 de lei în 2010, 169 de lei în 2011, pentru a ajunge la 183 de lei în iarna 2011-2012. Acelaşi utilaj primea pentru staţionare - deci fără măcar să pornească motorul - 66 de lei în 2009, 70 de lei în 2010, iar pentru această iarnă tariful său de stat a ajuns la 87 de lei/oră pe timp de zi şi 93 de lei/oră pe timp de noapte.
Vi se pare mult 300.000 de lei pentru o lună în regim de aşteptare? Aflaţi atunci că într-o lună de iarnă normală, cu ninsori fără excese, factura la deszăpezire ajunge la circa 1,5 milioane de lei. Iarna trecută, întreaga activitate de deszăpezire a costat bugetul local circa 5,4 milioane de lei, adică 54 de miliarde de lei vechi sau aproximativ 1,25 milioane de euro.

Bugetul Programului Romania-Serbia pentru perioada 2012 – 2013 a fost aprobat

Guvernul Romaniei a aprobat, in sedinta din 14 decembrie 2011, revizuirea Programului IPA de Cooperare Transfrontaliera Romania-Republica Serbia in vederea adaugarii alocarilor financiare pentru perioada 2012-2013 din partea Comisiei Europene.
Bugetul pentru perioada 2012-2013 este de 20.130.667 euro, din care 17.111.066 euro contributia Uniunii Europene prin intermediul Instrumentului de Asistenta pentru Preaderare (IPA) si 3.019.601 euro cofinantarea nationala publica a statelor partenere.
In acest moment, bugetul Programului pentru perioada 2007-2011 este de 42.359.631 euro, din care 36.005.685 euro (85%) reprezinta contributia comunitara prin IPA si 6.353.946 euro (15%) reprezinta cofinantarea nationala.
Programul se adreseaza ariei de cooperare din zona de frontiera romano-sarba, respectiv judetelor Timis, Caras-Severin si Mehedinti din Romania si districtelor Severno-Banatski, Srednje-Banatski, Južno-Banatski, Braničevski si Borski din Republica Serbia.
Programul finanteaza proiecte privind dezvoltarea economica si sociala, protectia mediului si pregatire pentru situatii de urgenta, actiuni ale comunitatilor locale pentru dezvoltarea societatii civile, furnizarea de servicii catre comunitatile din zona de granita, schimburi educationale, culturale si sportive, precum si intensificarea integrarii sociale si culturale a regiunilor de granita.
Beneficiarii eligibili in cadrul acestui program pot fi autoritati publice, organizatii non-guvernamentale, asociatii si organizatii reprezentative, universitati, institute de cercetare, organizatii educationale/de instruire.
Sumele corespunzatoare cofinantarii, in procent de 15%, vor fi acordate dupa cum urmeaza: un procent de 13% pentru beneficiarii romani va fi acordat de la bugetul de stat al Romaniei si un procent de 2% va fi asigurat din contributia proprie a beneficiarilor romani. Beneficiarii sarbi vor asigura din contributie proprie un procent de 15% din cheltuielile eligibile aferente acestora.
Partenerii romani sau sarbi, care au calitatea de coordonatori de proiect, pot primi plati in avans din fondurile externe nerambursabile in procent de maxim 15% din valoarea contractului de finantare.

Oraşe româneşti în topul mondial al conexiunilor la internet

România s-a clasat pe locul 4, cu o viteza de upload de 12,20 Kbps si pe locul 5 la download cu 25,78 Mbpsîn faţa unor state cu pretenţii precum Germania (15,24 Mbps), Japonia (14,64 Mbps) sau Statele Unite (12,18 Mbps). O poziţie foarte bună ocupă şi Republica Moldova pe locul 9 cu o viteza de upload de 10,86 Mbps si pe 14 la download cu 17,79 Kbps, dintr-un total de 174 de ţări.Topul a fost realizat pe o perioada de aproape doi ani, între 31 mai 2009 si 30 noiembrie 2011, fiind necesare peste 100.000 de IP-uri unice pentru fiecare stat. Pe prima pozitie la upload s-a clasat Coreea de Sud cu o viteza de 27.01 Mbps, iar ţara cu cea mai mare viteză de download este Lituania cu 31,7 Mbps.Clasamentul pe oraşe a fost fost realizat in acceasi perioadă, necesitând peste 75.000 de IP-uri unice pentru fiecare localitate. Oraşul cu cea mai rapida conexiune este Vilnius, capitala Lituaniei, cu o viteza de download de 36,43 Kbps si ipload de 28,35 Mbps. Trei dintre primele zece oraşe la nivel modial sunt din România: Iaşi pe locul sapte cu 29,49 Kbps, Bucureşti pe noua cu 28,73, iar Constanţa pe zece cu 28,52 Kbps. Alte localităţi româneşti în primele 30 de oraşe din lume sunt: Timişoara pe locul 14 cu 25 Kbps, pe 18 Cluj Napoca cu 23,95, iar pe 24 Chisinau cu 20,32 Kbps.Totul a fost realizat de Ookla, una dintre primele companii in domeniul aplicaţiilor de testare si diagnosticare a aplicaţiilor web. Clasamentele se stabilesc pe baza a miliarde de teste realizate pe speedtest.net si pingtest.net, din cele mai diverse locaţii: locuinţe, sedii de companii, şcoli etc.

08-09 decembrie - DIMENSIUNEA URBANĂ A POLITICII DE COEZIUNE

Politica de Coeziune este principalul instrumentul al Uniunii Europene care contribuie la întărirea coeziunii sociale, economice și teritoriale a regiunilor europene. De asemenea, aceasta reprezintă un instrument cheie pentru atingerea priorităților Strategiei Europa 2020, și anume creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Ce înseamnă acest lucru în practică? Cum sunt orașele implicate în această strategie Europeană? Ce programe și instrumente susțin orașele în atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020? Cum poate Europa să sprijine orașele în ideea unei mai bune abordări a provocărilor locale? În acest context și având în vedere noua perioadă de programare UE (2014-2020), EUKN și Președinția Poloneză doresc să stimuleze un dialog despre rolul orașelor în sprijinirea dezvoltării durabile a Europei.
Conferința va încerca să răspundă la următoarele întrebări:
Cum se construiește o abordare urbană integrată de succes la nivel local?
Ce mecanisme financiare sunt disponibile orașelor? Sunt necesare noi instrumente financiare inovatoare?
Ce concluzii pot fi desprinse pentru viitoarele programe europene?
De asemenea, vor fi supuse atenției relațiile dintre obiectivele strategice ale Uniunii Europene și practicile urbane concrete existente. Experți europeni, naționali și de la nivel local își vor împărtăși opiniile în legătură cu modul în care programele Politicii de Coeziune fac atingere la politicile urbane și cum se configurează viitorul orașelor din această perspectivă.

Conventia Primarilor la Buxelles

Convenţia primarilor este o mişcare europeană de anvergură ce include autorităţile locale şi regionale care doresc creşterea eficienţei energetice şi folosirea resurselor regenerabile în zonele administrate de acestea. După adoptarea în 2008 a pachetului de măsuri climaterice şi energetice a UE, Comisia Europeană a lansat Convenţia Primarilor pentru a sprijini eforturile depuse de autoritătile locale în implementarea politicilor energetice sustenabile. Rolul aleşilor locali în reducerea efectelor cauzate de schimbările climaterice este unul esenţial mai ales dacă se ia în considerare faptul că 80% din consumul energetic şi emisii de CO2 se datorează activităţiilor din mediul urban.
Pentru a-şi concretiza angajamentele politice prin măsuri şi proiecte, fiecare semnatar al Convenţiei se angajează să realizeze un Inventar al Emisiilor (din oraş sau municipiu), şi la un an după aderare să prezinte un Plan de Acţiune dedicat Energiei Sustenabile în care să schiţeze principalele măsuri pe care intenţionează să le aplice.
Rezultatele activităţilor membrilor Convenţiei nu se limitează doar la reducerea consumului energetic, ele pot însemna crearea unor noi locuri de muncă stabile care nu suferă de riscul delocalizării ( cum s-a întâmplat la Jucu de exemplu), un mediu de viaţă mai sănătos si o creştere a calităţii vieţii, competitivitate economică sporită şi o independenţă energetică mai mare. Activităţile semnatarilor pot servi drept exemplu şi pentru alţi mai ales prin intermediul „Referinţelor Excelenţei”, care reprezintă o bază de date a celor mai bune practici care au fost prezentate de participanţi. Catalogul Planurilor de Acţiune pentru Energie Sustenabilă este o altă sursă de inspiraţie pentru că prezintă obiectivele ambiţioase asumate de unii semnatari şi măsurile identificate pentru a le realiza.
In ciuda faptului că un număr tot mai mare de municipalităţi demonstrează voinţa politică de a adera la Convenţie, ele nu au întotdeauna şi resursele financiare de a-şi respecta angajamentele. Din acest motiv a fost acordat un statut special administraţiilor publice şi reţelelor care se află în măsură să asiste semnatari în realizarea dezideratelor ambiţioase. Coordonatori Convenţiei pot include provincii, regiuni sau autorităţi naţionale oferind îndrumare, sprijin tehnic şi financiar. O reţea de autorităţi locale denumită Sprijinitori Convenţiei se obligă să maximizeze efectele iniţiativelor prin activităţi promoţionale, stabilirea legăturilor între membri şi realizarea unor platforme destinate schimburilor de experienţă.
Asistenţă promoţională, tehnică şi administrativă este oferită zilnic semnatarilor şi sprijinitorilor acestora de către Biroul Convenţiei Primarilor (CoMO) care este administrat de un consorţiu de reţele care reprezintă autorităţile locale şi regionale. Pe lângă acest birou participanţi pot beneficia de serviciile Centrului de Cercetare Comun al Comisiei Europene care răspunde la întrebările tehnice ale membrilor, majoritatea legate de inventariul emisiilor şi planurile de acţiune. Semnatari sunt îndrumaţi pe parcursul proceselor prin intermediul unor instrumente şi metodologii realizate în colaborare cu CoMO.
Pe lângă Comisia Europeană, Convenţia beneficiază de sprijin instituţional deplin care include Comitetul Regiunilor, ce a fost alături de această iniţiativă încă de la început, Parlamentul European unde au avut loc primele ceremoni de semnare şi Banca Europeană de Investiţii care ajută autorităţile locale să-şi maximizeze potenţialul investiţional.
La ora actuală Convenţia este alcătuită de 3150 de semnatari care reprezintă o populaţie de 146.046.105 cetăţeni de pe teritoriul UE şi nu numai, membri includ municipalităţi aflate inclusiv în Noua Zeelandă, prin urmare potenţialul de contact internaţional este imens. Din România provin 41 de semnatari care includ municipiile cele mai importante precum Bucureştiul, Iaşi, Timişoara, Târgu-Jiu etc. Datorită trăsăturilor sale unice, singura mişcare de acest gen care mobilizează actori locali şi regionali pentru îndeplinirea obiectivelor UE, Convenţia Primarilor a fost caracterizată de instituţiile europene ca un exemplu extraordinar de administraţie la mai multe nivele.

Criteriul lui Boc de a distribui bani: apartenenta la PDL (sau recompensa pentru cine sare in barca UNPR)

Ultima hotărâre prin care Guvernul Boc a alocat circa 66 milioane lei pentru peste o mie de primării nu face decât să confirme mecanismul deja conturat: cele mai mari sume sunt direcţionate către edilii puterii. În plus, sunt recompensaţi în continuare primarii racolaţi recent de UNPR de la PSD şi PNL.

De la începutul anului şi până acum, Cabinetul Emil Boc a alocat din Fondul de rezervă pe care-l are la dispoziţie, prin nouă hotărâri de guvern, suma de 196,28 milioane lei. Banii au plecat spre mii de primării, dar în mod diferit: sumele mai mari s-au regăsit în dreptul comunelor şi oraşelor conduse de reprezentanţi ai puterii, iar sumele mai mici la restul.
Dacă, iniţial, guvernanţii au încercat să acrediteze ideea că fondurile nu au fost alocate pe criterii politice, ci exclusiv în funcţie de proiectele primăriilor, ulterior nici nu s-au mai chinuit. Banii au fost alocaţi, pur şi simplu, pentru plata unor arierate şi pentru finanţarea „unor cheltuieli curente şi de capital". Cu această justificare a apărut, luni, în Monitorul Oficial şi ultima hotărâre de guvern (nr. 1.001), prin care Cabinetul Boc a alocat 66,41 milioane lei pentru 1.035 de primării. Dincolo de faptul că purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean, a anunţat că este vorba de „aproximativ 300 de primării", iar în Monitorul Oficial au apărut în anexe peste 1.000 de primării, o parcurgere a actului normativ şi a zecilor de pagini confirmă mecanismul deja bine cunoscut: edilii puterii au primit iar cei mai mulţi bani. În plus, s-au găsit bani şi pentru primarii racolaţi de UNPR în ultimele luni, în special de la PSD şi PNL.
Totuşi, premierul Emil Boc spune că nu există şi nu va exista nici cea mai mică legătură între politicile Guvernului şi apropierea alegerilor din 2012. „Deşi 2012 este an electoral, nu există nici un fel de abordare electorală în politicile pe care le propunem", a subliniat şeful Executivului.
5.000 lei pentru unii, sute de mii pentru alţii
Într-un top întocmit după sumele acordate, pe primele trei locuri s-ar afla primăriile Piatra Neamţ (1,1 milioane lei), Călăraşi (900.000 lei) şi Huedin (600.000 lei). Cine se află în fruntea acestor instituţii? Gheorghe Ştefan (PDL), Nicolae Dragu (ex-PNL, actual lider UNPR Călăraşi) şi, respectiv, Mircea Moroşan (PDL). Nici dacă privim lucrurile din perspectiva populaţiei socotelile nu prea ies, dacă ne uităm că Huedin numără sub 10.000 de locuitori. În contrapartidă, municipiul Alba Iulia (circa 67.000 locuitori) a primit 100.000 lei, Târgovişte (circa 90.000 de locuitori), 300.000 lei, iar spre Ploieşti (circa 230.000 locuitori) au plecat 550.000 lei. Ca să nu mai spunem că alte municipii nici nu apar pe lista destinatarilor. Cele mai mici sume de pe lista aprobată de Guvernul Boc, de 5.000 lei, apar în dreptul unor comune din judeţele Călăraşi şi Satu Mare. De asemenea, zeci de comune au primit 10.000 lei.
După aceeaşi schemă a apartenenţei la partidele la putere au fost distribuiţi bani din Fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului şi în 2010, şi în 2009. Potrivit unor rapoarte prezentate de Institutul pentru Politici Publice, peste 70% din primăriile beneficiare sunt conduse de PDL. Aceasta în condiţiile în care, potrivit legii, Fondul de rezervă creat în 2002 ar trebuit să acopere doar cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar.
Bani şi pentru „racolaţii" lui Gabriel Oprea
Aşa cum s-a întâmplat şi în iunie, când Cabinetul Boc a alocat (prin HG nr. 649) 124,19 milioane lei, şi acum găsim pe lista beneficiarilor edili care şi-au anunţat recent intenţia de a candida pentru un nou mandat nu pe lista PSD ori PNL, pe care au fost aleşi în 2008, ci pe lista UNPR. Mai exact, este vorba de 28 de primari racolaţi în partidul lui Gabriel Oprea din mai până în prezent. Sumele primite de aceştia? Între 20.000 lei (pentru primăria comunei Teliucu Inferior, Hunedoara) şi 300.000 lei (comuna Domneşti, judeţul Ilfov, comuna Leordina, judeţul Maramureş, şi, respectiv, comuna Voiţeg, judeţul Timiş). În iunie, „lozul cel mare" a revenit Primăriei Voluntari, condusă de Florentin Pandele: 1,45 milioane lei.
Sursa: Romania Libera