Guvernul Romaniei a aprobat, in sedinta din 14 decembrie 2011, revizuirea Programului IPA de Cooperare Transfrontaliera Romania-Republica Serbia in vederea adaugarii alocarilor financiare pentru perioada 2012-2013 din partea Comisiei Europene.
Bugetul pentru perioada 2012-2013 este de 20.130.667 euro, din care 17.111.066 euro contributia Uniunii Europene prin intermediul Instrumentului de Asistenta pentru Preaderare (IPA) si 3.019.601 euro cofinantarea nationala publica a statelor partenere.
In acest moment, bugetul Programului pentru perioada 2007-2011 este de 42.359.631 euro, din care 36.005.685 euro (85%) reprezinta contributia comunitara prin IPA si 6.353.946 euro (15%) reprezinta cofinantarea nationala.
Programul se adreseaza ariei de cooperare din zona de frontiera romano-sarba, respectiv judetelor Timis, Caras-Severin si Mehedinti din Romania si districtelor Severno-Banatski, Srednje-Banatski, Južno-Banatski, Braničevski si Borski din Republica Serbia.
Programul finanteaza proiecte privind dezvoltarea economica si sociala, protectia mediului si pregatire pentru situatii de urgenta, actiuni ale comunitatilor locale pentru dezvoltarea societatii civile, furnizarea de servicii catre comunitatile din zona de granita, schimburi educationale, culturale si sportive, precum si intensificarea integrarii sociale si culturale a regiunilor de granita.
Beneficiarii eligibili in cadrul acestui program pot fi autoritati publice, organizatii non-guvernamentale, asociatii si organizatii reprezentative, universitati, institute de cercetare, organizatii educationale/de instruire.
Sumele corespunzatoare cofinantarii, in procent de 15%, vor fi acordate dupa cum urmeaza: un procent de 13% pentru beneficiarii romani va fi acordat de la bugetul de stat al Romaniei si un procent de 2% va fi asigurat din contributia proprie a beneficiarilor romani. Beneficiarii sarbi vor asigura din contributie proprie un procent de 15% din cheltuielile eligibile aferente acestora.
Partenerii romani sau sarbi, care au calitatea de coordonatori de proiect, pot primi plati in avans din fondurile externe nerambursabile in procent de maxim 15% din valoarea contractului de finantare.
marți, 20 decembrie 2011
marți, 13 decembrie 2011
Oraşe româneşti în topul mondial al conexiunilor la internet
România s-a clasat pe locul 4, cu o viteza de upload de 12,20 Kbps si pe locul 5 la download cu 25,78 Mbpsîn faţa unor state cu pretenţii precum Germania (15,24 Mbps), Japonia (14,64 Mbps) sau Statele Unite (12,18 Mbps). O poziţie foarte bună ocupă şi Republica Moldova pe locul 9 cu o viteza de upload de 10,86 Mbps si pe 14 la download cu 17,79 Kbps, dintr-un total de 174 de ţări.Topul a fost realizat pe o perioada de aproape doi ani, între 31 mai 2009 si 30 noiembrie 2011, fiind necesare peste 100.000 de IP-uri unice pentru fiecare stat. Pe prima pozitie la upload s-a clasat Coreea de Sud cu o viteza de 27.01 Mbps, iar ţara cu cea mai mare viteză de download este Lituania cu 31,7 Mbps.Clasamentul pe oraşe a fost fost realizat in acceasi perioadă, necesitând peste 75.000 de IP-uri unice pentru fiecare localitate. Oraşul cu cea mai rapida conexiune este Vilnius, capitala Lituaniei, cu o viteza de download de 36,43 Kbps si ipload de 28,35 Mbps. Trei dintre primele zece oraşe la nivel modial sunt din România: Iaşi pe locul sapte cu 29,49 Kbps, Bucureşti pe noua cu 28,73, iar Constanţa pe zece cu 28,52 Kbps. Alte localităţi româneşti în primele 30 de oraşe din lume sunt: Timişoara pe locul 14 cu 25 Kbps, pe 18 Cluj Napoca cu 23,95, iar pe 24 Chisinau cu 20,32 Kbps.Totul a fost realizat de Ookla, una dintre primele companii in domeniul aplicaţiilor de testare si diagnosticare a aplicaţiilor web. Clasamentele se stabilesc pe baza a miliarde de teste realizate pe speedtest.net si pingtest.net, din cele mai diverse locaţii: locuinţe, sedii de companii, şcoli etc.
miercuri, 7 decembrie 2011
08-09 decembrie - DIMENSIUNEA URBANĂ A POLITICII DE COEZIUNE
Politica de Coeziune este principalul instrumentul al Uniunii Europene care contribuie la întărirea coeziunii sociale, economice și teritoriale a regiunilor europene. De asemenea, aceasta reprezintă un instrument cheie pentru atingerea priorităților Strategiei Europa 2020, și anume creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Ce înseamnă acest lucru în practică? Cum sunt orașele implicate în această strategie Europeană? Ce programe și instrumente susțin orașele în atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020? Cum poate Europa să sprijine orașele în ideea unei mai bune abordări a provocărilor locale? În acest context și având în vedere noua perioadă de programare UE (2014-2020), EUKN și Președinția Poloneză doresc să stimuleze un dialog despre rolul orașelor în sprijinirea dezvoltării durabile a Europei.
Conferința va încerca să răspundă la următoarele întrebări:
Cum se construiește o abordare urbană integrată de succes la nivel local?
Ce mecanisme financiare sunt disponibile orașelor? Sunt necesare noi instrumente financiare inovatoare?
Ce concluzii pot fi desprinse pentru viitoarele programe europene?
De asemenea, vor fi supuse atenției relațiile dintre obiectivele strategice ale Uniunii Europene și practicile urbane concrete existente. Experți europeni, naționali și de la nivel local își vor împărtăși opiniile în legătură cu modul în care programele Politicii de Coeziune fac atingere la politicile urbane și cum se configurează viitorul orașelor din această perspectivă.
Conferința va încerca să răspundă la următoarele întrebări:
Cum se construiește o abordare urbană integrată de succes la nivel local?
Ce mecanisme financiare sunt disponibile orașelor? Sunt necesare noi instrumente financiare inovatoare?
Ce concluzii pot fi desprinse pentru viitoarele programe europene?
De asemenea, vor fi supuse atenției relațiile dintre obiectivele strategice ale Uniunii Europene și practicile urbane concrete existente. Experți europeni, naționali și de la nivel local își vor împărtăși opiniile în legătură cu modul în care programele Politicii de Coeziune fac atingere la politicile urbane și cum se configurează viitorul orașelor din această perspectivă.
marți, 6 decembrie 2011
Conventia Primarilor la Buxelles
Convenţia primarilor este o mişcare europeană de anvergură ce include autorităţile locale şi regionale care doresc creşterea eficienţei energetice şi folosirea resurselor regenerabile în zonele administrate de acestea. După adoptarea în 2008 a pachetului de măsuri climaterice şi energetice a UE, Comisia Europeană a lansat Convenţia Primarilor pentru a sprijini eforturile depuse de autoritătile locale în implementarea politicilor energetice sustenabile. Rolul aleşilor locali în reducerea efectelor cauzate de schimbările climaterice este unul esenţial mai ales dacă se ia în considerare faptul că 80% din consumul energetic şi emisii de CO2 se datorează activităţiilor din mediul urban.
Pentru a-şi concretiza angajamentele politice prin măsuri şi proiecte, fiecare semnatar al Convenţiei se angajează să realizeze un Inventar al Emisiilor (din oraş sau municipiu), şi la un an după aderare să prezinte un Plan de Acţiune dedicat Energiei Sustenabile în care să schiţeze principalele măsuri pe care intenţionează să le aplice.
Rezultatele activităţilor membrilor Convenţiei nu se limitează doar la reducerea consumului energetic, ele pot însemna crearea unor noi locuri de muncă stabile care nu suferă de riscul delocalizării ( cum s-a întâmplat la Jucu de exemplu), un mediu de viaţă mai sănătos si o creştere a calităţii vieţii, competitivitate economică sporită şi o independenţă energetică mai mare. Activităţile semnatarilor pot servi drept exemplu şi pentru alţi mai ales prin intermediul „Referinţelor Excelenţei”, care reprezintă o bază de date a celor mai bune practici care au fost prezentate de participanţi. Catalogul Planurilor de Acţiune pentru Energie Sustenabilă este o altă sursă de inspiraţie pentru că prezintă obiectivele ambiţioase asumate de unii semnatari şi măsurile identificate pentru a le realiza.
In ciuda faptului că un număr tot mai mare de municipalităţi demonstrează voinţa politică de a adera la Convenţie, ele nu au întotdeauna şi resursele financiare de a-şi respecta angajamentele. Din acest motiv a fost acordat un statut special administraţiilor publice şi reţelelor care se află în măsură să asiste semnatari în realizarea dezideratelor ambiţioase. Coordonatori Convenţiei pot include provincii, regiuni sau autorităţi naţionale oferind îndrumare, sprijin tehnic şi financiar. O reţea de autorităţi locale denumită Sprijinitori Convenţiei se obligă să maximizeze efectele iniţiativelor prin activităţi promoţionale, stabilirea legăturilor între membri şi realizarea unor platforme destinate schimburilor de experienţă.
Asistenţă promoţională, tehnică şi administrativă este oferită zilnic semnatarilor şi sprijinitorilor acestora de către Biroul Convenţiei Primarilor (CoMO) care este administrat de un consorţiu de reţele care reprezintă autorităţile locale şi regionale. Pe lângă acest birou participanţi pot beneficia de serviciile Centrului de Cercetare Comun al Comisiei Europene care răspunde la întrebările tehnice ale membrilor, majoritatea legate de inventariul emisiilor şi planurile de acţiune. Semnatari sunt îndrumaţi pe parcursul proceselor prin intermediul unor instrumente şi metodologii realizate în colaborare cu CoMO.
Pe lângă Comisia Europeană, Convenţia beneficiază de sprijin instituţional deplin care include Comitetul Regiunilor, ce a fost alături de această iniţiativă încă de la început, Parlamentul European unde au avut loc primele ceremoni de semnare şi Banca Europeană de Investiţii care ajută autorităţile locale să-şi maximizeze potenţialul investiţional.
La ora actuală Convenţia este alcătuită de 3150 de semnatari care reprezintă o populaţie de 146.046.105 cetăţeni de pe teritoriul UE şi nu numai, membri includ municipalităţi aflate inclusiv în Noua Zeelandă, prin urmare potenţialul de contact internaţional este imens. Din România provin 41 de semnatari care includ municipiile cele mai importante precum Bucureştiul, Iaşi, Timişoara, Târgu-Jiu etc. Datorită trăsăturilor sale unice, singura mişcare de acest gen care mobilizează actori locali şi regionali pentru îndeplinirea obiectivelor UE, Convenţia Primarilor a fost caracterizată de instituţiile europene ca un exemplu extraordinar de administraţie la mai multe nivele.
Pentru a-şi concretiza angajamentele politice prin măsuri şi proiecte, fiecare semnatar al Convenţiei se angajează să realizeze un Inventar al Emisiilor (din oraş sau municipiu), şi la un an după aderare să prezinte un Plan de Acţiune dedicat Energiei Sustenabile în care să schiţeze principalele măsuri pe care intenţionează să le aplice.
Rezultatele activităţilor membrilor Convenţiei nu se limitează doar la reducerea consumului energetic, ele pot însemna crearea unor noi locuri de muncă stabile care nu suferă de riscul delocalizării ( cum s-a întâmplat la Jucu de exemplu), un mediu de viaţă mai sănătos si o creştere a calităţii vieţii, competitivitate economică sporită şi o independenţă energetică mai mare. Activităţile semnatarilor pot servi drept exemplu şi pentru alţi mai ales prin intermediul „Referinţelor Excelenţei”, care reprezintă o bază de date a celor mai bune practici care au fost prezentate de participanţi. Catalogul Planurilor de Acţiune pentru Energie Sustenabilă este o altă sursă de inspiraţie pentru că prezintă obiectivele ambiţioase asumate de unii semnatari şi măsurile identificate pentru a le realiza.
In ciuda faptului că un număr tot mai mare de municipalităţi demonstrează voinţa politică de a adera la Convenţie, ele nu au întotdeauna şi resursele financiare de a-şi respecta angajamentele. Din acest motiv a fost acordat un statut special administraţiilor publice şi reţelelor care se află în măsură să asiste semnatari în realizarea dezideratelor ambiţioase. Coordonatori Convenţiei pot include provincii, regiuni sau autorităţi naţionale oferind îndrumare, sprijin tehnic şi financiar. O reţea de autorităţi locale denumită Sprijinitori Convenţiei se obligă să maximizeze efectele iniţiativelor prin activităţi promoţionale, stabilirea legăturilor între membri şi realizarea unor platforme destinate schimburilor de experienţă.
Asistenţă promoţională, tehnică şi administrativă este oferită zilnic semnatarilor şi sprijinitorilor acestora de către Biroul Convenţiei Primarilor (CoMO) care este administrat de un consorţiu de reţele care reprezintă autorităţile locale şi regionale. Pe lângă acest birou participanţi pot beneficia de serviciile Centrului de Cercetare Comun al Comisiei Europene care răspunde la întrebările tehnice ale membrilor, majoritatea legate de inventariul emisiilor şi planurile de acţiune. Semnatari sunt îndrumaţi pe parcursul proceselor prin intermediul unor instrumente şi metodologii realizate în colaborare cu CoMO.
Pe lângă Comisia Europeană, Convenţia beneficiază de sprijin instituţional deplin care include Comitetul Regiunilor, ce a fost alături de această iniţiativă încă de la început, Parlamentul European unde au avut loc primele ceremoni de semnare şi Banca Europeană de Investiţii care ajută autorităţile locale să-şi maximizeze potenţialul investiţional.
La ora actuală Convenţia este alcătuită de 3150 de semnatari care reprezintă o populaţie de 146.046.105 cetăţeni de pe teritoriul UE şi nu numai, membri includ municipalităţi aflate inclusiv în Noua Zeelandă, prin urmare potenţialul de contact internaţional este imens. Din România provin 41 de semnatari care includ municipiile cele mai importante precum Bucureştiul, Iaşi, Timişoara, Târgu-Jiu etc. Datorită trăsăturilor sale unice, singura mişcare de acest gen care mobilizează actori locali şi regionali pentru îndeplinirea obiectivelor UE, Convenţia Primarilor a fost caracterizată de instituţiile europene ca un exemplu extraordinar de administraţie la mai multe nivele.
luni, 14 noiembrie 2011
Criteriul lui Boc de a distribui bani: apartenenta la PDL (sau recompensa pentru cine sare in barca UNPR)
Ultima hotărâre prin care Guvernul Boc a alocat circa 66 milioane lei pentru peste o mie de primării nu face decât să confirme mecanismul deja conturat: cele mai mari sume sunt direcţionate către edilii puterii. În plus, sunt recompensaţi în continuare primarii racolaţi recent de UNPR de la PSD şi PNL.
De la începutul anului şi până acum, Cabinetul Emil Boc a alocat din Fondul de rezervă pe care-l are la dispoziţie, prin nouă hotărâri de guvern, suma de 196,28 milioane lei. Banii au plecat spre mii de primării, dar în mod diferit: sumele mai mari s-au regăsit în dreptul comunelor şi oraşelor conduse de reprezentanţi ai puterii, iar sumele mai mici la restul.
Dacă, iniţial, guvernanţii au încercat să acrediteze ideea că fondurile nu au fost alocate pe criterii politice, ci exclusiv în funcţie de proiectele primăriilor, ulterior nici nu s-au mai chinuit. Banii au fost alocaţi, pur şi simplu, pentru plata unor arierate şi pentru finanţarea „unor cheltuieli curente şi de capital". Cu această justificare a apărut, luni, în Monitorul Oficial şi ultima hotărâre de guvern (nr. 1.001), prin care Cabinetul Boc a alocat 66,41 milioane lei pentru 1.035 de primării. Dincolo de faptul că purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean, a anunţat că este vorba de „aproximativ 300 de primării", iar în Monitorul Oficial au apărut în anexe peste 1.000 de primării, o parcurgere a actului normativ şi a zecilor de pagini confirmă mecanismul deja bine cunoscut: edilii puterii au primit iar cei mai mulţi bani. În plus, s-au găsit bani şi pentru primarii racolaţi de UNPR în ultimele luni, în special de la PSD şi PNL.
Totuşi, premierul Emil Boc spune că nu există şi nu va exista nici cea mai mică legătură între politicile Guvernului şi apropierea alegerilor din 2012. „Deşi 2012 este an electoral, nu există nici un fel de abordare electorală în politicile pe care le propunem", a subliniat şeful Executivului.
5.000 lei pentru unii, sute de mii pentru alţii
Într-un top întocmit după sumele acordate, pe primele trei locuri s-ar afla primăriile Piatra Neamţ (1,1 milioane lei), Călăraşi (900.000 lei) şi Huedin (600.000 lei). Cine se află în fruntea acestor instituţii? Gheorghe Ştefan (PDL), Nicolae Dragu (ex-PNL, actual lider UNPR Călăraşi) şi, respectiv, Mircea Moroşan (PDL). Nici dacă privim lucrurile din perspectiva populaţiei socotelile nu prea ies, dacă ne uităm că Huedin numără sub 10.000 de locuitori. În contrapartidă, municipiul Alba Iulia (circa 67.000 locuitori) a primit 100.000 lei, Târgovişte (circa 90.000 de locuitori), 300.000 lei, iar spre Ploieşti (circa 230.000 locuitori) au plecat 550.000 lei. Ca să nu mai spunem că alte municipii nici nu apar pe lista destinatarilor. Cele mai mici sume de pe lista aprobată de Guvernul Boc, de 5.000 lei, apar în dreptul unor comune din judeţele Călăraşi şi Satu Mare. De asemenea, zeci de comune au primit 10.000 lei.
După aceeaşi schemă a apartenenţei la partidele la putere au fost distribuiţi bani din Fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului şi în 2010, şi în 2009. Potrivit unor rapoarte prezentate de Institutul pentru Politici Publice, peste 70% din primăriile beneficiare sunt conduse de PDL. Aceasta în condiţiile în care, potrivit legii, Fondul de rezervă creat în 2002 ar trebuit să acopere doar cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar.
Bani şi pentru „racolaţii" lui Gabriel Oprea
Aşa cum s-a întâmplat şi în iunie, când Cabinetul Boc a alocat (prin HG nr. 649) 124,19 milioane lei, şi acum găsim pe lista beneficiarilor edili care şi-au anunţat recent intenţia de a candida pentru un nou mandat nu pe lista PSD ori PNL, pe care au fost aleşi în 2008, ci pe lista UNPR. Mai exact, este vorba de 28 de primari racolaţi în partidul lui Gabriel Oprea din mai până în prezent. Sumele primite de aceştia? Între 20.000 lei (pentru primăria comunei Teliucu Inferior, Hunedoara) şi 300.000 lei (comuna Domneşti, judeţul Ilfov, comuna Leordina, judeţul Maramureş, şi, respectiv, comuna Voiţeg, judeţul Timiş). În iunie, „lozul cel mare" a revenit Primăriei Voluntari, condusă de Florentin Pandele: 1,45 milioane lei.
Sursa: Romania Libera
De la începutul anului şi până acum, Cabinetul Emil Boc a alocat din Fondul de rezervă pe care-l are la dispoziţie, prin nouă hotărâri de guvern, suma de 196,28 milioane lei. Banii au plecat spre mii de primării, dar în mod diferit: sumele mai mari s-au regăsit în dreptul comunelor şi oraşelor conduse de reprezentanţi ai puterii, iar sumele mai mici la restul.
Dacă, iniţial, guvernanţii au încercat să acrediteze ideea că fondurile nu au fost alocate pe criterii politice, ci exclusiv în funcţie de proiectele primăriilor, ulterior nici nu s-au mai chinuit. Banii au fost alocaţi, pur şi simplu, pentru plata unor arierate şi pentru finanţarea „unor cheltuieli curente şi de capital". Cu această justificare a apărut, luni, în Monitorul Oficial şi ultima hotărâre de guvern (nr. 1.001), prin care Cabinetul Boc a alocat 66,41 milioane lei pentru 1.035 de primării. Dincolo de faptul că purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean, a anunţat că este vorba de „aproximativ 300 de primării", iar în Monitorul Oficial au apărut în anexe peste 1.000 de primării, o parcurgere a actului normativ şi a zecilor de pagini confirmă mecanismul deja bine cunoscut: edilii puterii au primit iar cei mai mulţi bani. În plus, s-au găsit bani şi pentru primarii racolaţi de UNPR în ultimele luni, în special de la PSD şi PNL.
Totuşi, premierul Emil Boc spune că nu există şi nu va exista nici cea mai mică legătură între politicile Guvernului şi apropierea alegerilor din 2012. „Deşi 2012 este an electoral, nu există nici un fel de abordare electorală în politicile pe care le propunem", a subliniat şeful Executivului.
5.000 lei pentru unii, sute de mii pentru alţii
Într-un top întocmit după sumele acordate, pe primele trei locuri s-ar afla primăriile Piatra Neamţ (1,1 milioane lei), Călăraşi (900.000 lei) şi Huedin (600.000 lei). Cine se află în fruntea acestor instituţii? Gheorghe Ştefan (PDL), Nicolae Dragu (ex-PNL, actual lider UNPR Călăraşi) şi, respectiv, Mircea Moroşan (PDL). Nici dacă privim lucrurile din perspectiva populaţiei socotelile nu prea ies, dacă ne uităm că Huedin numără sub 10.000 de locuitori. În contrapartidă, municipiul Alba Iulia (circa 67.000 locuitori) a primit 100.000 lei, Târgovişte (circa 90.000 de locuitori), 300.000 lei, iar spre Ploieşti (circa 230.000 locuitori) au plecat 550.000 lei. Ca să nu mai spunem că alte municipii nici nu apar pe lista destinatarilor. Cele mai mici sume de pe lista aprobată de Guvernul Boc, de 5.000 lei, apar în dreptul unor comune din judeţele Călăraşi şi Satu Mare. De asemenea, zeci de comune au primit 10.000 lei.
După aceeaşi schemă a apartenenţei la partidele la putere au fost distribuiţi bani din Fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului şi în 2010, şi în 2009. Potrivit unor rapoarte prezentate de Institutul pentru Politici Publice, peste 70% din primăriile beneficiare sunt conduse de PDL. Aceasta în condiţiile în care, potrivit legii, Fondul de rezervă creat în 2002 ar trebuit să acopere doar cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar.
Bani şi pentru „racolaţii" lui Gabriel Oprea
Aşa cum s-a întâmplat şi în iunie, când Cabinetul Boc a alocat (prin HG nr. 649) 124,19 milioane lei, şi acum găsim pe lista beneficiarilor edili care şi-au anunţat recent intenţia de a candida pentru un nou mandat nu pe lista PSD ori PNL, pe care au fost aleşi în 2008, ci pe lista UNPR. Mai exact, este vorba de 28 de primari racolaţi în partidul lui Gabriel Oprea din mai până în prezent. Sumele primite de aceştia? Între 20.000 lei (pentru primăria comunei Teliucu Inferior, Hunedoara) şi 300.000 lei (comuna Domneşti, judeţul Ilfov, comuna Leordina, judeţul Maramureş, şi, respectiv, comuna Voiţeg, judeţul Timiş). În iunie, „lozul cel mare" a revenit Primăriei Voluntari, condusă de Florentin Pandele: 1,45 milioane lei.
Sursa: Romania Libera
luni, 31 octombrie 2011
Alternative la scumpirea facturilor la caldura a Guvernului BOC
Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputatilor, a declarat că întreţinerea se va scumpi în acest an cu 300%. Iancu a precizat că acest lucru se întampla din cauza tăierii subvenţiilor la energie termică de către guvern. Impactul acestei măsuri nu va fi resimţit din fericire de către populaţie chiar la nivelul precizat de domnul Iancu pentru că primăriile municipiilor vor prelua din fonduri proprii o parte a subvenţiei care venea înainte de la guvern. Fiecare în funcţie de posibilităţi pentru că iarăşi se poate vedea cum guvernul PDL găseşte o cale să favorizeze primarii PDL care vor beneficia de sume mai mari decât colegi lor de altă culoare politică.
Totuşi subvenţionarea gigacaloriei de către primări nu este neapărat cea mai bună soluţie pe termen lung. Ea este necesară la momentul de faţă pentru a proteja populaţia care şi aşa se confruntă cu scumpiri în toate domeniile ( un exemplu mai recent este cel al combustibilului) şi cu scăderi de venituri. Ĩn plus din declaraţiile domnului Băsescu ( care când este vorba de tăieri sau îngheţări de venituri este o sursă credibilă) salariile şi pensiile nu vor creşte în viitorul apropiat. Ĩn lipsa oricărei intervenţii din partea autorităţilor locale, oamenii nu ar fi avut la dispoziţie decât soluţia debranşării.Dar acestă intervenţie poate fi considerată ca având destule neajunsuri, pentru că banii din subvenţii provin din fondurile primăriilor care sunt constituite din taxele şi impozitele locale plătite tot de cetăţeni. Prin urmare tot contribuabilul plăteşte în mod indirect. Mai mult banii folosiţi pentru a atenua impactul asupra gospodăriilor nu mai pot fi utilizaţi pentru investiţiile de care municipiile din România au atâta nevoie. Un exemplu clar de o investţie extrem de necesară ar fi exact în infrastructura de termoficare, mare parte a agentului termic se pierde pe ţevi până să ajungă la consumatori. Pe termen lung subveţionarea ar fi o povară cronică pentru primării, un mod de a ţine blocaţi nişte bani care nu pot contribui la dezvoltarea urbei respective.
O modalitate mai imaginativă este necesară pentru rezolvarea acestei dileme, protejarea populaţiei şi în acelaşi timp eliberarea unor bani atât de necesari investiţiilor. Uniunea Europeană ar putea fi cea care să ne ofere răspunsul, aceasta a publicat o cerere de proiecte sub denumirea de „Oraşe şi comunităţi inteligente”. Prin acest demers Comisia încearcă să descopere căi de reducere a consumului energetic şi termic în marile metropole europene. Se doreşte accelerarea utilizării tehnologiilor cu grad de poluare redus prin măsuri inovative. Printre scopurile proiectului se numără crearea unor modele de planificare strategică sustenabilă luându-se în considerare fluxurile energetice din diverse ramuri prin diferite oraşe europene precum şi sprijinirea acestora cu derularea unor proiecte ambiţioase în cadrul unei planificări urbane cuprinzătoare. Trebuie luate în considerare toate aspectele importante precum: renovarea clădirilor existente, sistemele energetice, reţelele de încălzire/ răcire, reţele de electricitate, adaptabilitatea climatică, eficientizarea sistemelor de apă şi canal, eficientizarea colectării de deşeuri şi tratare a acestora, sisteme de transport optimizate, promovarea unor vehicule de transport eficiente.
Ĩn motivarea proiectului se arată că ar trebui realizată integrarea din punct de vedere energetic a cartierelor din oraşe cu parcurile industriale. Căldura provenită din turnuri de răcire industriale, sistemele de aer condiţionat, racirea centrelor de date este irosită în momentul de faţă. Ea poate fi colectată din domeniul industrial, clădiri industriale, clădiri de birouri, centre de date sau case particulare şi redirecţionată către utilizatori. Incălzirea locuinţei şi a apei ar putea fi completată prin utilizarea unor pompe de căldură. Pentru răcorire pe timp de vară se pot folosi râurile, lacurile sau alte ape de suprafaţă precum depozite frigorifice care să ofere aer rece pentru utilizatori din mediul urban. Sitemul ar trebui bazat în primul rând pe recuperarea căldurii ( de ex de la incinerarea deşeurilor) şi adaptarea temperaturi reţelelor pentru aplicaţiile necesare. Propagarea căldurii prin intermediul pereţilor şi a podelelor poate folosi temperaturi mai scăzute ( sub 30 grade), iar răcirea prin pereţi şi acoperiş permite folosirea apelor care au o temperatură sub 20 de grade. Pompele de căldură pot încălzi apa menajeră până la 60 de grade. Iar pentru restul de nevoi se vor folosi energiile regenerabile.
Rezultatele aşteptate sunt următoarele:
• Practici, tehnologii ( de încălzire, răcire, sau electrice) şi tehnici ieftine şi eficiente din punct de vedere energetic.
• Accelerarea introducerii pe piaţă a celor mai inovative instrumente pentru managementul energetic al oraşelor.
• Crearea de exemple a celor mai bune practici pentru creionarea centrului de date şi a unui sector al construcţiilor bazat pe inovare şi competitivitate cu beneficii pentru constructori şi mediu
• Contribuţie la dezvoltarea standardelor de performantă si a reglementărilor la nivel european, naţional şi zonal în materie de arhitectură urbană şi construcţii prin metoda celor mai bune practici.
Desigur toate aceste lucruri nu se vor întâmpla peste noapte, deocamdată prin acest proiect UE caută modele de dezvoltare urbană care apoi să poată fi extins în întreg spaţiul urban european. Se vor monitoriza metodele adoptate de oraşele care vor participa în acest proiect şi rezultatele obţinute pentru a se vedea care sunt cele mai bune soluţii. Nici măcar oraşele selectate nu vor folosi tehnologiile propuse pe toată suprafaţa acestora ci numai în anumite cartiere care să servească drept zonă de testare.
Chiar şi cu menţiunea anterioară trebuie precizat că metropolele din România trebuie să depună eforturi pentru a fi integrate în acest proiect. Pentru prima dată ţara noastră ar putea servi drept exemplu pentru alţi, nu ca până acum când noi pur şi simplu copiam modelele occidentale. Pe baza concluziilor trase în urma acestui proiect se poate elabora o legislaţie europeană care apoi să devină obligatorie pentru statele membre. Prin prezenţa unui municipiu român se poate evita apariţia unor modele a căror implementare în ţara noastră ar atrage eforturi şi transformări considerabile şi care nu ar fi în concordanţă cu nevoile noastre dar pe care va trebui să-l adoptăm oricum. Mai este şi faptul că la acest proiect trebuie să participe minimum trei municipii din diferite ţări ale UE, este deci o modalitate de a întări relaţiile cu alte state europene şi de a îmbunătăţii imaginea României peste hotare ( prin existenţă unui model românesc). Proiectul descris are şi o componentă importantă de cercetare, aşadar s-ar oferi un imbold important unui domeniu (cel al cercetări) care a fost grav neglijat în ultima vreme în spaţiu Carpato-Danubiano-Pontic. Iar poate motivul cel mai clar pentru care o asemenea participare este necesară, este că eficienţa energetică dorită înseamnă costuri reduse în toate domeniile care ţin de spaţiul urban, ori unde ar fi acest lucru mai de dorit decât într-un stat care are printre cele mai mici venituri din Uniunea Europeană. Prin urmare este in interesul României să aducă un aport considerabil la realizarea acestui proiect.
miercuri, 26 octombrie 2011
Consiliul National al Partidului Social Democrat, 21-22 octombrie 2011
Zilele trecute am participat la Consiliu Naţional al Partidului Social Democrat si as dori sa va impartasesc concluziile mele.
Am observat ca sunt multi care nu au inteles de ce si pentru ce ne-am adunat atat de multi ( pot spune ca impresionant de multi, au venit din toata tara, iar numarul final a fost de ordinul miilor).
In prima zi ne-am adunat sa dezbatem teme de interes major pentru Romania, impreuna cu minti luminate, atat din cadrul partidului cat si din lumea academicienilor si a expertilor. Ne-am bucurat sa ii avem alaturi de noi in cadrul acestui eveniment.
Dezbaterile au fost concepute sub forma unor ateliere de lucru, in urma carora am ajuns la concluzii utile si interesante. Faptul ca am avut alaturi de noi foarte multe personalitati neafiliate politic, tineri, studenti, a reprezentat de fapt o accentuare a mesajului ca Partidul Social Democrat este un partid de stanga, deschis, idee continuata si prin constructia politica USL, care alatura doua forte pentru a da o alternativa, de schimbare spre bine, romanilor.
Am sa va prezint cateva detalii din laboratorul atelierelor, pentru a intelefe mai usor calitatea dezbaterilor si mai ales a nivelului constructiv al actiunii.
Atelier de lucru – relaţia cu sindicatele
Atelier de lucru privind educaţia
Atelier de lucru pe teme economice şi sociale
Atelier de lucru privind sănătatea
Atelier de lucru privind agricultura şi mediu
Atelier de lucru privind cultura
Atelier de lucru PES Activists
Atelier de lucru privind justiţia
Atelier de lucru privind cooperarea PSD cu Ongurile din domeniul mediului
Atelier de lucru privind politica externă şi europeană
Atelier de lucru privind administraţia şi aleşii locali
Printre moderatori s-au incrise nume precum: Daniel Barbu, Stelian Tănase, Bogdan Chirieac, Liviu Voinea sau Cristina Anghelescu.
Fiecare dintre aceste ateliere au emis cate o rezolutie ce a sintetizat ideile, dar si propunerile pentru proiecte viitoare.
Motto-ul acestui Consiliu National l-a reprezentat un mesaj pentru viitor, pentru anul 2012, ANUL VICTORIEI! Este esential ca romanii sa inteleaga ca avem nevoie de o buna guvernare care nu se poate baza decat pe solutii ce pot fi implementate si decizii politice luate pentru romani, nu pentru grupuri de interese meschine.
Avem nevoie de o politica pentru romani, avem nevoie de oameni pregatiti care pot furniza expertiza in perioade dificile precum cea prin care trecem. Trebuie sa constientizam ca impreuna putem construi viitorul de maine si trebuie sa avem curajul de a avea din nou incredere, incredere in romani si incredere in Partidul Social Democrat. Incredere in proiectul USL de a readuce Romania pe fagasul normalului si al bunului simt.
In acest moment romanii trebuie sa afle ca au pe cineva aproape, au la cine isi povesti dramele si impreuna le vom cauta rezolvarea. Doar delegandu-ne ca fiind cei care sa va rezolve problemele, va vom putea ajuta. Pentru acest lucru ceva trebuie sa se schimbe, puterea trebuie sa cunoasca o alta culoare, culoare poporului, a celor multi si indurerati! Vom fi alaturi de voi!
marți, 18 octombrie 2011
„SPRIJIN PENTRU MONITORIZAREA PIEŢEI IMOBILIARE ÎN ROMÂNIA”
În perioada ianuarie 2007 – iunie 2009 Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a dezvoltat în colaborare cu Agenţia de Cadastru, Publicitate Imobiliară şi Cartografie din Olanda – Kadaster – proiectul “Sprijin pentru monitorizarea pieţei imobiliare în România”, implementat prin programul de (Pre)Aderare PSO care are la bază un acord semnat între Guvernul României şi Guvernul Regatului Olandei.
Proiectul a fost implementat de către Agenţia pentru Cooperare şi Afaceri Internaţionale (EVD) din cadrul Ministerului Afacerilor Economice din Olanda în colaborare cu partenerul român, Ministerul Administraţiei şi Internelor. Conform fişei de proiect, acesta a avut o durata iniţială de 2 ani (ianuarie 2007 – decembrie 2008) şi a beneficiat prin intermediul EVD de o finanţare integrală de 325.000 euro din partea Guvernului Regatului Olandei.
Scopul proiectului l-a constituit monitorizarea pieţei imobiliare şi furnizarea de servicii conexe în vederea creşterii transparenţei pieţei imobiliare în România.
Proiectul pilot a fost implementat în municipiul Buzău şi a avut mai mulţi parteneri locali interesaţi în funcţionarea şi dezvoltarea pieţei imobiliare: Primăria municipiului Buzău, Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România – Camera Notarilor Publici Ploieşti, Banca Transilvania – sucursala Buzău, Raiffeisen Bank SA şi Agenţia imobiliară Infocasa.
Cooperarea cu partenerii de proiect s-a realizat prin intermediul unor protocoale de colaborare încheiate între ANCPI şi aceştia şi s-a concretizat într-un schimb reciproc de informaţii referitoare la proprietăţile imobiliare din municipiul Buzău. Astfel, s-au colectat date despre bunurile imobile, cum ar fi: amplasamentul imobilului (cartier, stradă, număr cadastral, adresă poştală), tipul imobilului (teren liber, teren cu clădire de locuit, apartament, spaţiu comercial, imobil industrial), suprafaţa imobilului, anul construirii, preţul de vânzare din oferte şi tranzacţii, precum şi valoarea din evaluarea realizată pentru obţinerea unei ipoteci.
În cadrul proiectului a fost dezvoltat un software numit REMIS - Sistemul Informatic pentru Monitorizarea Proprietăţilor Imobiliare - pentru realizarea unei baze de date care conţine informaţii privind valoarea reală de piaţă a proprietăţilor recent vândute, cu ajutorul cărora se poate estima valoarea altor proprietăţi în zona pilot.
Aplicaţia stochează date din mai multe surse: ANCPI, primărie, bănci, o agenţie imobiliară şi trei site-uri web cu oferte imobiliare, pe baza cărora în urma procesării statistice se realizează rapoarte privind: indicele de evoluţie a valorii de tranzacţionare (pe tip de imobil, interval de timp), numărul de tranzacţii, valoarea medie de tranzacţionare. De asemenea, prin această aplicaţie se poate obţine valoarea estimativă privind preţul de vânzare al imobilelor de un anumit tip, dintr-un anumit cartier. Fiind un proiect pilot, pe parcursul derulării acestuia, accesul la baza de date realizată în aplicaţia REMIS a fost permis doar partenerilor proiectului.
Datorită neomogenităţii datelor colectate de la parteneri,precum şi a volumului insuficient de date colectate, calitatea informaţiilor stocate în baza de date pilot nu este atât de bună cât ar trebui pentru realizarea unor analize statistice de calitate. Cu toate acestea aplicaţia REMIS produce rezultate care reflectă realitatea cu o acurateţe rezonabilă şi poate constitui baza pentru dezvoltarea unui sistem informatic operaţional la nivel naţional.
În cadrul proiectului s-a realizat o hartă digitală a municipiului Buzău cu ajutorul căreia toate imobilele şi străzile existente în baza de date au putut fi asociate unui anumit cartier. Rezultatele analizelor statistice obţinute prin interogarea bazei de date pot fi afişate pe această hartă.
La încheierea proiectului s-a organizat un seminar final pentru prezentarea rezultatelor proiectului, în cadrul căruia au avut loc şi o demonstraţie practică a funcţionării sistemului informatic REMIS. Evenimentul a prilejuit totodată şi diseminarea rezultatelor proiectului, cât şi promovarea întregii activităţi, a ideii acestui proiect, a cooperării între parteneri şi a beneficiilor pe care le-ar aduce implementarea proiectului pe scară mai largă.
Pe baza experienţei acumulate din implementarea proiectului în zona pilot, s-au tras concluzii, s-au făcut recomandări pentru extinderea proiectului la nivel naţional şi s-a subliniat faptul că succesul unui astfel de proiect depinde în mare măsură de cooperarea şi dialogul dintre instituţiile implicate în funcţionarea şi dezvoltarea pieţei imobiliare.
Susținerea unui astfel de proiect la scară naţională ar duce la: creşterea transparenţei pieţei imobiliare din România, creşterea gradului de informare şi a încrederii cetăţeanului în tranzacţiile imobiliare efectuate, convingerea instituţiilor implicate în piaţa imobiliară de necesitatea şi beneficiile colaborării cu ANCPI, scăderea numărului de tranzacţii speculative de terenuri şi construcţii, creşterea siguranţei creditelor ipotecare şi în final la crearea unei pieţe imobiliare stabile şi sigure.
Proiectul a fost implementat de către Agenţia pentru Cooperare şi Afaceri Internaţionale (EVD) din cadrul Ministerului Afacerilor Economice din Olanda în colaborare cu partenerul român, Ministerul Administraţiei şi Internelor. Conform fişei de proiect, acesta a avut o durata iniţială de 2 ani (ianuarie 2007 – decembrie 2008) şi a beneficiat prin intermediul EVD de o finanţare integrală de 325.000 euro din partea Guvernului Regatului Olandei.
Scopul proiectului l-a constituit monitorizarea pieţei imobiliare şi furnizarea de servicii conexe în vederea creşterii transparenţei pieţei imobiliare în România.
Proiectul pilot a fost implementat în municipiul Buzău şi a avut mai mulţi parteneri locali interesaţi în funcţionarea şi dezvoltarea pieţei imobiliare: Primăria municipiului Buzău, Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România – Camera Notarilor Publici Ploieşti, Banca Transilvania – sucursala Buzău, Raiffeisen Bank SA şi Agenţia imobiliară Infocasa.
Cooperarea cu partenerii de proiect s-a realizat prin intermediul unor protocoale de colaborare încheiate între ANCPI şi aceştia şi s-a concretizat într-un schimb reciproc de informaţii referitoare la proprietăţile imobiliare din municipiul Buzău. Astfel, s-au colectat date despre bunurile imobile, cum ar fi: amplasamentul imobilului (cartier, stradă, număr cadastral, adresă poştală), tipul imobilului (teren liber, teren cu clădire de locuit, apartament, spaţiu comercial, imobil industrial), suprafaţa imobilului, anul construirii, preţul de vânzare din oferte şi tranzacţii, precum şi valoarea din evaluarea realizată pentru obţinerea unei ipoteci.
În cadrul proiectului a fost dezvoltat un software numit REMIS - Sistemul Informatic pentru Monitorizarea Proprietăţilor Imobiliare - pentru realizarea unei baze de date care conţine informaţii privind valoarea reală de piaţă a proprietăţilor recent vândute, cu ajutorul cărora se poate estima valoarea altor proprietăţi în zona pilot.
Aplicaţia stochează date din mai multe surse: ANCPI, primărie, bănci, o agenţie imobiliară şi trei site-uri web cu oferte imobiliare, pe baza cărora în urma procesării statistice se realizează rapoarte privind: indicele de evoluţie a valorii de tranzacţionare (pe tip de imobil, interval de timp), numărul de tranzacţii, valoarea medie de tranzacţionare. De asemenea, prin această aplicaţie se poate obţine valoarea estimativă privind preţul de vânzare al imobilelor de un anumit tip, dintr-un anumit cartier. Fiind un proiect pilot, pe parcursul derulării acestuia, accesul la baza de date realizată în aplicaţia REMIS a fost permis doar partenerilor proiectului.
Datorită neomogenităţii datelor colectate de la parteneri,precum şi a volumului insuficient de date colectate, calitatea informaţiilor stocate în baza de date pilot nu este atât de bună cât ar trebui pentru realizarea unor analize statistice de calitate. Cu toate acestea aplicaţia REMIS produce rezultate care reflectă realitatea cu o acurateţe rezonabilă şi poate constitui baza pentru dezvoltarea unui sistem informatic operaţional la nivel naţional.
În cadrul proiectului s-a realizat o hartă digitală a municipiului Buzău cu ajutorul căreia toate imobilele şi străzile existente în baza de date au putut fi asociate unui anumit cartier. Rezultatele analizelor statistice obţinute prin interogarea bazei de date pot fi afişate pe această hartă.
La încheierea proiectului s-a organizat un seminar final pentru prezentarea rezultatelor proiectului, în cadrul căruia au avut loc şi o demonstraţie practică a funcţionării sistemului informatic REMIS. Evenimentul a prilejuit totodată şi diseminarea rezultatelor proiectului, cât şi promovarea întregii activităţi, a ideii acestui proiect, a cooperării între parteneri şi a beneficiilor pe care le-ar aduce implementarea proiectului pe scară mai largă.
Pe baza experienţei acumulate din implementarea proiectului în zona pilot, s-au tras concluzii, s-au făcut recomandări pentru extinderea proiectului la nivel naţional şi s-a subliniat faptul că succesul unui astfel de proiect depinde în mare măsură de cooperarea şi dialogul dintre instituţiile implicate în funcţionarea şi dezvoltarea pieţei imobiliare.
Susținerea unui astfel de proiect la scară naţională ar duce la: creşterea transparenţei pieţei imobiliare din România, creşterea gradului de informare şi a încrederii cetăţeanului în tranzacţiile imobiliare efectuate, convingerea instituţiilor implicate în piaţa imobiliară de necesitatea şi beneficiile colaborării cu ANCPI, scăderea numărului de tranzacţii speculative de terenuri şi construcţii, creşterea siguranţei creditelor ipotecare şi în final la crearea unei pieţe imobiliare stabile şi sigure.
miercuri, 12 octombrie 2011
Un alt caz aberant de inchidere a unui spital- Spitalul Obobesti
Prin O.U.G. 48/2010 Guvernul a decis, unilateral, să desfiinţeze mai multe spitale din ţară şi să le transforme în cămine de bătrâni. Vizat este şi Spitalul Orăşenesc Odobeşti, care deserveşte întreaga vale a Milcovului, cu cei 35.000 de locuitori ai acesteia. Acest lucru urmează unei decizii anterioare a autorităţilor centrale, aceea de a descentraliza spitalele din toată ţara. Spitalul din Odobeşti a fost prima unitate medicală din judeţul Vrancea care a fost preluată de autorităţile locale, tocmai deoarece acestea au avut în vedere binele comunităţii. Decizia Guvernului nu numai că încalcă flagrant subsidiaritatea locală, dar nu are nicio justificare economică sau medicală. „Ministerul Sănătăţii a luat această decizie fără a se consulta cu Consiliul Local care a preluat spitalul, fără niciun fel de fundamentare economică în primul rând. O să lase 35.000 de oameni fără asistenţă medicală. Din cei 3.500 – 4.000 de oameni câţi vin aici pe an, nu ştiu dacă mai ajung 1.000 la Focşani, pentru că este o zonă foarte săracă” a declarat reprezentanţilor AMDDL ec. Florin Monac, managerul spitalului.
În prezent, spitalul nu are datorii, mai mult acesta se află în plin proces de modernizare. Saloanele au fost dotate conform standardelor în vigoare, în proporţie de peste 50%. În prezent există un grup sanitar la două salone, fiecare prevăzut cu W.C., bideu şi duş. Apa caldă şi agentul termic sunt furnizate de către panourile solare achiziţionate recent printr-un proiect Casa Verde. Investiţiile recente au presupus şi lucrări la acoperişul spitalului, dar şi înlocuirea vechilor ferestre cu unele termopan. Toate aceste lucrări au fost efectuate astfel încât locuitorii din zonă să beneficieze de condiţii decente şi de un act medical adecvat. Transformarea spitalului în cămin de bătrâni ar priva de servicii medicale nu numai persoanele care ar putea fi internate, ci şi cele ale căror cazuri ar putea fi rezolvate fără internare. Numai anul trecut, personalul medical al Spitalulului Orăşenesc Odobeşti a acordat peste 8.000 de consultaţii de specialitate. „Spitalul are un număr de 45 de paturi, plus patru paturi de zi şi deserveşte o polulaţie de 35.000 de locuitori. Aici sunt rezolvate, anual, în jur de 4.000 de cazuri. Anul trecut au fost acordate aproximativ 8.500 de consultaţii în camera de gardă, pe lângă cazurile rezolvate, şi încă 8.000 de consultaţii de specialitate. De asemenea, au fost efectuate în jur de 2.500 de radiografii şi 32.000 de analize biologice” susţine managerul unităţii medicale.
Nemulţumiţi de actualul proiect de desfiinţare a spitalului nu sunt doar autorităţile locale şi personalul medical, ci şi pacienţii internaţi în spital.
„Eu sunt din comuna Vîrteşcoiu, sunt aproape de spital, nu vreau să se desfiinţeze spitalul. Noi avem pensii mici, n-avem cum să mergem la alte spitale, ne trebuie mai mulţi bani” a mărturisit Măriuţa Potorac.
„Să lase spitalul în pace cum a fost. De bine, de rău, stăm aici” a declarat un alt pacient. Temerile lor sunt fundamentate, mai ales că banii necesari tratării unui pacient sunt mai mici decât la Spitalul Judeţean din Focşani. Dacă la unitatea spitaliceasă din municipiu un caz rezolvat ajunge la aproximativ 1.300 de lei, la Spitalul Odobeşti suma este mai mică de 1.000 de lei. Acesta este un motiv în plus pentru a cataloga decizia guvernului de a desfiinţa spitalul drept una aberantă şi de a determina Asociaţia pentru Mediu şi Dezvoltare Durabilă Locală să facă tot ce îi stă în putinţă pentru a împiedica acest lucru.
După modelul spitalului de la Codlea, din judeţul Braşov, autorităţile locale din Odobeşti, aşteaptă redeschiderea spitalului orăşenesc. Unitatea a fost închisă la 1 aprilie, iar de atunci, clădirile abia renovate şi aparatura medicală au intrat în conservare în speranţa unei decizii favorabile.
"Am atacat in instanta decizia de închidere a Spitalului din Odobesti. Unitatea spitaliceasca da la noi deserveşte nu numai cetăţenii din Odobeşti ci şi Valea Nilcovului. Bugetul primariei a demonstrat că poate susţine cheltuielile de functionare", a declarat Daniel Nicolaş, primarul din Odobeşti.
În ultimii 3 ani, spitalul beneficiase de investiţii importante în aparatură medicală. Numai în dotarea laboratoarelor au fost investiţi 200.000 de euro.
Acţiunea în instanţă a Primăriei Odobeşti are ca termen 28 noiembrie. În cazul unei hotărâri favorabile, autorităţile locale vor redeschide spitalul, iar angajările se vor face prin concurs.
**Informații preluate din comunicatul de presă al Asociației de Mediu si Dezvoltare Durabila Locala.
http://www.youtube.com/watch?v=DlLSasFDZSw
În prezent, spitalul nu are datorii, mai mult acesta se află în plin proces de modernizare. Saloanele au fost dotate conform standardelor în vigoare, în proporţie de peste 50%. În prezent există un grup sanitar la două salone, fiecare prevăzut cu W.C., bideu şi duş. Apa caldă şi agentul termic sunt furnizate de către panourile solare achiziţionate recent printr-un proiect Casa Verde. Investiţiile recente au presupus şi lucrări la acoperişul spitalului, dar şi înlocuirea vechilor ferestre cu unele termopan. Toate aceste lucrări au fost efectuate astfel încât locuitorii din zonă să beneficieze de condiţii decente şi de un act medical adecvat. Transformarea spitalului în cămin de bătrâni ar priva de servicii medicale nu numai persoanele care ar putea fi internate, ci şi cele ale căror cazuri ar putea fi rezolvate fără internare. Numai anul trecut, personalul medical al Spitalulului Orăşenesc Odobeşti a acordat peste 8.000 de consultaţii de specialitate. „Spitalul are un număr de 45 de paturi, plus patru paturi de zi şi deserveşte o polulaţie de 35.000 de locuitori. Aici sunt rezolvate, anual, în jur de 4.000 de cazuri. Anul trecut au fost acordate aproximativ 8.500 de consultaţii în camera de gardă, pe lângă cazurile rezolvate, şi încă 8.000 de consultaţii de specialitate. De asemenea, au fost efectuate în jur de 2.500 de radiografii şi 32.000 de analize biologice” susţine managerul unităţii medicale.
Nemulţumiţi de actualul proiect de desfiinţare a spitalului nu sunt doar autorităţile locale şi personalul medical, ci şi pacienţii internaţi în spital.
„Eu sunt din comuna Vîrteşcoiu, sunt aproape de spital, nu vreau să se desfiinţeze spitalul. Noi avem pensii mici, n-avem cum să mergem la alte spitale, ne trebuie mai mulţi bani” a mărturisit Măriuţa Potorac.
„Să lase spitalul în pace cum a fost. De bine, de rău, stăm aici” a declarat un alt pacient. Temerile lor sunt fundamentate, mai ales că banii necesari tratării unui pacient sunt mai mici decât la Spitalul Judeţean din Focşani. Dacă la unitatea spitaliceasă din municipiu un caz rezolvat ajunge la aproximativ 1.300 de lei, la Spitalul Odobeşti suma este mai mică de 1.000 de lei. Acesta este un motiv în plus pentru a cataloga decizia guvernului de a desfiinţa spitalul drept una aberantă şi de a determina Asociaţia pentru Mediu şi Dezvoltare Durabilă Locală să facă tot ce îi stă în putinţă pentru a împiedica acest lucru.
După modelul spitalului de la Codlea, din judeţul Braşov, autorităţile locale din Odobeşti, aşteaptă redeschiderea spitalului orăşenesc. Unitatea a fost închisă la 1 aprilie, iar de atunci, clădirile abia renovate şi aparatura medicală au intrat în conservare în speranţa unei decizii favorabile.
"Am atacat in instanta decizia de închidere a Spitalului din Odobesti. Unitatea spitaliceasca da la noi deserveşte nu numai cetăţenii din Odobeşti ci şi Valea Nilcovului. Bugetul primariei a demonstrat că poate susţine cheltuielile de functionare", a declarat Daniel Nicolaş, primarul din Odobeşti.
În ultimii 3 ani, spitalul beneficiase de investiţii importante în aparatură medicală. Numai în dotarea laboratoarelor au fost investiţi 200.000 de euro.
Acţiunea în instanţă a Primăriei Odobeşti are ca termen 28 noiembrie. În cazul unei hotărâri favorabile, autorităţile locale vor redeschide spitalul, iar angajările se vor face prin concurs.
**Informații preluate din comunicatul de presă al Asociației de Mediu si Dezvoltare Durabila Locala.
http://www.youtube.com/watch?v=DlLSasFDZSw
miercuri, 21 septembrie 2011
Dezvoltare sau subdezvoltare la Roşia Montană
Este evidentă necesitatea proiectelor care să ajute la dezvoltarea comunităţilor aflate pe teritoriul României, atât cele din mediul rural dar şi din cel urban. Totuşi nu toate proiectele care conţin cuvântul dezvoltare în titlu pot aduce rezultatul scontat, ele pot fi o soluţie aparent facilă pe termen scurt dar efectele pe termen lung pot fi de-a dreptul dezastruoase. Un exemplu de un asemenea măr otrăvit poate fi regăsit în iniţiativa minieră a unui consorţiu de companii străine a cărui participant principal este firma canadiană Gabriel Resources. Aceasta promite să creeze mii de locuri de muncă într-o zonă considerată defavorizată şi să ofere localnicilor un viitor. Dar oare este acest viitor unul chiar atât de strălucitor? Se va transforma zona din jurul Rosiei Montana în una prosperă capabilă să se autosusţină pe o perioadă de zeci de ani.
Conform datelor publicate de firma RMGC (Rosia Montană Gold Corporation, aceasta este formată prin asocierea Minivest SA, Deva (19,3 % din acţiuni), Gabriel Resourses Ltd, Canada (80,0 % din acţiuni) si acţionari minoritari (0,7 % din acţiuni). Firma a obţinut o concesiune pentru o suprafaţă de 4282 ha, în zona Roşia Montană, situată la 80 km de Alba Iulia si 85 km de Deva. Proiectul prevede închiderea exploatări miniere a firmei Minivest (cu 775 locuri de muncă) si organizarea celei mai mari exploatări aurifere din Europa, pentru extragerea unei cantităţi de aproximativ 300 tone de aur si 1600 tone de argint, prin metoda excavărilor la suprafaţă, în patru cariere deschise, estimate la 100 hectare fiecare, prin decopertare), care însemna extragerea unei cantităţi de peste 220 milioane tone de minereu. Roca sterilă va fi depozitată în două halde (Cetate, 66 hectare si Carnic, 70 ha). Nămolul epuizat, rezultat în procesul tehnologic după extracţia aurului si argintului, va fi acumulat într-un bazin de decantare (lac deschis) cu o capacitate de 250 milioane tone si o suprafaţă estimată la ca. 100 hectare (600 ha după alte surse), în spatele unui baraj înalt de 180 metri, construit din roca sterilă.
Iniţiativa canadiană s-a bucurat de sprijin de la cel mai înalt nivel în ultima perioadă. Cel care ocupă palatul Cotroceni si-a exprimat tot mai des sprijinul pentru această exploatare, considerând-o nu numai o modalitate de dezvoltare locală dar chiar posibilă soluţie la criza prin care trece ţara. Chiar dacă afirmaţiile sale precum aceea că aurul de la Roşia Montană ar putea fi de mare folos pentru rezervele BNR au fost demontate ( în cazul oferit chiar de reprezentanţi BNR), entuziasmul său nu a scăzut. El readuce în discuţie demararea cât mai grabnică a proiectului ori de câte ori are ocazia, cel mai recent la investitura noului ministru al muncii. Ĩn plus domnul Traian Băsescu respinge categoric îngrijorările legate de efectul asupra mediului înconjurator pe care îl va avea utilizarea cianurilor în extragerea aurului, declarând în stilul său caracteristic că va oferi personal un pahar cu apă din zona unde se desfăşoară exploatarea celor de la Gabriel Resources. El vrea astfel să arate că temerea conform căreia apa acidă produsă de roca de steril poate pătrunde în sistemul de ape subterane este nefondată.
Totuşi aceste temeri sunt împărtăsite de o bună parte a societăţi civile (inclusiv unele voci care îl susţin necondiţionat pe d-l Basescu pot fi menţionate), a populaţiei inclusiv din zona Roşia Montană sau a unor institutii precum Academia Română, Biserica Ortodoxă sau Parlamentul European. Astfel în o analiză a proiectului Roşia Montană, academicianul Ionel Haiduc afirma „Cântărind beneficiile potenţiale şi riscurile implicate în proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană rezultă că în forma actuală proiectul nu poate fi catalogat drept lucrare de <
Ĩn plus Academia ca instituţie declară că „ Tinând seama de consecinţele distrugătoare pentru mediu şi ameninţătoare pentru colectivităţile umane, ca şi de aspectele arheologice şi istorice, Academia Română, care exprimă poziţiile celor mai de seamă oameni de ştiinţă şi cultură ai ţării, cere factorilor responsabili ai destinelor României să împiedice realizarea acestui proiect”.
Un aspect deloc neglijabil este compatibilitatea proiectului cu legislatia europeana.
Un studiu intocmit de experţi jurişti (Prof. Dr. P. Fischer si Dr. A. Lengauer) de la Institutul de Drept European al Universităţii din Viena, Austria, intitulat "Compatibilitatea proiectului minier Rosia Montană din România cu principiile si normele Uniunii Europene si legislatia Comunităţii Europene" se încheie cu următoarele concluzii:
1. Metoda aplicată în cursul elaborării proiectului minier Rosia Montană încalcă Directiva de Evaluare a Impactului asupra Mediului 85/337/EEC din 27 Junie 1985 si Directiva 2001/42/EC a Parlmentului European.
2. Metoda de separare a aurului cu cianură încalcă Directiva 80/68/EEC din 17 Decembrie 1979 referitoare la protectia apelor subterane (freatice).
3. Masurile de strămutare si relocare impusă, pe care autorităţile romane intenţionează sa le ia împotriva locuitorilor zonei miniere care refuză să-şi cedeze proprietăţile, încalcă Art. 8 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, care este deja obligatoriu pentru Romania. Persoanele ale caror drepturi fundamentale au fost atinse au în prezent posibilitatea să-şi apere drepturile în fata Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Documentul mai menţionează că situaţia în care partenerul canadian (Gabriel Resources Ltd.) deţine 80 % iar partenerul roman doar 20 % din acţiunile Companiei Rosia Montana Gold Corporation contrazice criteriul de "interes public în beneficiul economic al ţării" (care ar justifica unele măsuri de stramutare) şi este neobişnuită în practica internaţională a valorificării bogăţiilor subsolului, precizând că în industria petroliferă, de exemplu, raportul de concesionare este de 85 : 15 % in favoarea ţării gazdă. In felul acesta se încalcă şi criteriul prevăzut în Art. 8, aliniat 2 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.
Proiectul încalcă de asemenea Convenţia de la Berlin (10 Octombrie 2001) care prevede interzicerea cianurii în exploatările miniere pe teritoriul Uniunii Europene.
Concluzia generală a studiului este că proiectul nu corespunde criteriilor prevăzute în Art. 8, aliniat 2 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului şi contrazice nu numai legislaţia de mediu a Uniunii Europene/Comunităţii Europene ci şi principiile de bază şi standardele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Nu poate fi ignorat riscul unor procese la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg, în care Statul Roman (şi nu firma RMGC !) va fi parte şi va trebui să suporte consecinţele unor sentinţe nefavorabile, în cazul în care se va constata ca au fost lezate grav drepturile unor persoane prin stramutarea fortata sau alte masuri legislative.
Dar România ar putea avea procese nu numai cu proprii cetaţeni, dar şi cu statele vecine fiindcă o eventuală poluare de la iazul de decantare ( cărui durată de viaţă tehnică este de peste 100 de ani) ar afecta pânzele freatice a ţărilor din jur. Un asemenea scenariu nu este de neimaginat, în ultimul deceniu al secolului trecut au avut loc mai multe incidente asemănătoare la Summtville Colorado SUA 1993, Harmony Mine, Africa de Sud 1994, Gold-Quarry Mine Nevada SUA 1997, Baia Mare România 2000, Galena Creek-Montana SUA (deversări periodice), Western Shashone SUA 1997, Bea Mountain Montana SUA 1998 şi lista poate continua până la incidentul din Ungaria din trecutul foarte apropiat (localitatea afectată a devenit nelocuibilă pe zeci de ani).
Apoi exploatarea va dura maxim17 ani dar operaţiunile de închidere a minei şi cele de ecologizare a zonei se vor întinde pe o perioadă mult mai lungă. Doar iazul de decantare care va avea o capcitate de 250 de milioane de tone de substanţe toxice, şi care după cum s-a precizat poate dura peste 100 de ani, va avea nevoie de o serie de operaţii ce se vor efectua după închiderea exploatării. Acestea sunt: paza barajului si monitorizarea sa, intervenţii şi întreţinere, monitorizarea calităţii apei freatice, cercetări pentru evaluarea impactului substanţelor din iaz. asupra mediului înconjurător. Toate acestea sunt costuri care sunt necesare fară ca un incident major să aibă loc la iaz, iar dacă acest lucru se întâmplă costurile sunt de neimaginat. Ĩn plus toate aceste costuri pe termen lung vor fi suportate tot de statul român. Costurile de închidere a unei mine de dimensiuni similare din SUA au fost de 30-60 mil USD iar cele de tratare a apelor pe termen lung de încă 30-60 mil USD conform lui David Chambers ( Centrul de Ştiinţă în domeniul participării publice). Conform unui studiu din SUA însă, costurile pentru tratarea apei acide pot ajunge la 50 milioane USD anual pe o perioadă nedefinită de ani.
La toate acestae se adugă faptul că zona va fi lipsită de orice altă capacitate de dezvoltare după închiderea exploatării, cine va mai veni să investească în un loc unde sunt depozitaţi pe termen lung 200.000 de tone de cianură de sodiu şi potasiu şi derivaţi ai acestora. Potenţialul turistic care acum mai poate fi exploatat va dispărea şi el, toate atracţiile naturale şi istorice nu ar mai exista. S-ar pierde şi eventualele fonduri nerambursabile de la UE prin axele sale de protecţie a localităţilor tradiţionale şi a patrimoniului care pot trece de câteva miliarde de euro, astfel s-ar putea realiza o dezvoltare durabilă autentică, unul din principiile de bază a strategiei Europa 2020. Dacă dorinţa lui Traian Bâsescu se va realiza Roşia Montană ar fi condamnată la subdezvoltare pe termen lung, ar fi practic o a doua vale a Jiului cu toate efectele de rigoare inclusiv pentru localităţile urban dimprejur.
Principalul argument în favoarea proiectului ar fi locurile de muncă, dar este vorba de maximul 3600 de locuri directe şi indirecte la nivel naţional. La nivel local se poate vorbi doar de aproape 2000 de locuri pe perioada de construciţie dar când va începe exploatarea propiu zisă vor mai fi maximul câteva sute.
Dacă e să luăm cifra cea mai optimistă de 3600 aceasta este doar o picătură în oceanul de şomeri creaţi de guvernul Boc prin măsurile sale, în niciun caz soluţia salvatoare descrisă de la Cotroceni. Mai mult unii oameni de afaceri susţi că dacă şi ei s-ar bucura de scutiri de taxe şi impozite asemănătoare cu cele ale companiei miniere pe următorii 10 ani ar putea crea un număr asemănător de locuri de muncă în domenii tradiţionale precum cel al prelucrării lemnului care nu ar condamna localităţile la o subdezvoltare cronică după ce perioada de maximul 17 ani de exploatare s-ar încheia (practic o generaţie).
Celălalt beneficiu, cel monetar, nu poate nici acesta fi considerat foarte mare, deoarece statul român avea dreptul la maxim 20% din profit. Suma totală care s-ar obţine din vânzarea aurului şi argintului extras ar fi conform estimărilor RMGC 7,5 miliarde USD. Dar din aceştia doar 20% din profit sunt ai statului, în plus acesta mai trebuie împărţit la o perioadă de peste 10 ani. Deci venitul anual este derizoriu dacă e să luăm în considerare că doamna Udrea va cheltui peste 3 miliarde euro cu drumurile judeţene până în 2013. Deci nici vorbă de venituri suplimentare. Mai mult Gabriel Resources a efectuat o majorare de capital unde a şi împrumutat statul român cu banii c care România trebuia să contribuie la această majorare. Acest împrumut va fi recuperat din partea de profit la care are drept statul, deci practic beneficiul României se reduce la 0.4%.
Ĩn plus beneficiile s-ar plăti în monedă şi nu în aur cum a susţinut Traian Băsescu. Chiar dacă BNR ar fi avut nevoie de acest aur, oricum el nu putea fi exploatat decât din 2014 cel mai devreme. Ori măsurile de combatere a crizei sunt de o urgenţă mult mai mare.
Trebuie specificat că autorităţile nu au fost mereu atât de dornice să demareje proiectul Roşia Montană. Ĩn perioada sa de mandat la palatul Victoria Adrian Năstase declara „Trebuie spus cu claritate că acest proiect nu este o prioritate pentru noi şi că riscurile care le are pentru mediul înconjurător sunt deosebit de importante. Autoritătile trebuie să aibă curajul să-şi exprime opiniile chiar dacă va nemulţuni reprezentanţii companiei”. O asemenea atitudine pare mai de bun simţ faţă de graba inexplicabilă a actualilor guvernanţi. Aceştia se grăbesc să condamne o zonă importantă a ţării la subdezvoltare cronică, în timp ce alte state îşi protejează cetăţeni de asemenea proiecte coloniale prin legislaţie. Aici se poate indica nu doar Germania care a interzis folosirea cianurilor, dar şi alte ţări precum Cehia, fost stat comunist sau Turcia care nici măcar nu este membru UE. Praga prin Legea Minelor art 30 interzice producţia de aur prin intermediul tehnologiei cu cianură. Iar Ankara prin constituţie la art 56 şi o decizie a Consiliului de Stat interzice folosirea cianurii la fabricarea aurului.
Deci în vreme ce alte ţări încearcă să-şi depăşească propria condiţie, guvernul român aprobă şi chiar laudă asemenea practici care ne aduc la statutul de naţie din lumea a treia. Şi poate ar trebui să ne întrebăm atunci când nu suntem primiţi în Schengen sau suntem expulzaţi din Europa occidentală dacă nu cumva şi faptul că un asemenea proiect încă are şanse ( şi încă mari) de a se pune în practică în loc să fie respins pe loc chiar de autorităţi, este o cauză pentru pentru modul în care suntem trataţi. Ca să te respecte alţi trebuie în primul rând să te respecţi singur.
Date fiind toate acestea este salutară initiativa PSD şi a verzilor democraţi agrarieni de a lansa o petiţie prin care se cere desecretizarea contractului Rosia Montană ( încheiat în perioada când Traian Băsescu era ministru în guvern) şi organizarea unui referendum privind exploatarea aurului.
marți, 6 septembrie 2011
Uniunea Europeana ne da, noi spunem NU!
Programul URBACT II a rezultat din iniţiativa Comisiei Europene şi a statelor membre implicate în Comitetul de Monitorizare URBACT. URBACT II a fost aprobat în martie 2007 şi reprezintă continuarea lui URBACT I care s-a desfăşurat între 2002 şi 2006 şi care a fost o iniţiativă a Comisiei cu scopul de a organiza schimburi de experienţă între oraşele Uniunii. Necesitatea acestor schimburi s-a datorat faptului că oraşele au un rol important în atingerea obiectivelor strategice ale Agendelor de la Lisabona si Gothenburg.
In cadrul acestui program România a participat cu doar 3 proiecte: Agenţia de Dezvoltare Intercomunitară Alba Iulia, Asociaţia Metropolitană Braşov, respectiv Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Baia Mare.
Proiectele din cadrul URBACT II pot contribui în mod clar la dezvoltarea centrelor urbane din România, dar deocamndată după cum se poate vedea din numărul mic de instituţii implicate, capacităţile acestui program nu sunt exploatate la maximum. El poate constitui şi o modalitate de a compensa modul clientelar în care guvernul actual sprijină dezvoltarea spaţiilor citadine în fruntea cărora se află edili portocalii.
Un exemplu de un proiect din cadrul programului în care au fost implicaţi şi parteneri din România este Nodus care s-a desfăşurat între septembrie 2008 şi mai 2010. De asemenea, nu i s-a acordat implicarea necesară.
Proiectul Urbact Nodus a pornit de la o observaţie fundamentală – oraşele tind să răspundă la problemele pe care le au prin concentrarea acestora în arii urbane de acţiune bine delimitate, combătându-le prin intermediul abordării integrate, ca fenomen local. Cu toate acestea, anumite tipuri de problematici urbane, (şomaj, educaţie, asistenţă socială) nu pot fi tratate exclusiv în zonele selectate, necesitând o abordare la o scară teritorială mai largă. Concomitent, deciziile luate la nivel regional pot afecta zonele urbane prin efecte precum excluziunea socială sau segregarea teritorială.
“Regenerarea urbană integrată este concepută sub forma unui proces planificat, care trebuie să transceadă hotarele şi abordările utilizate în mod obişnuit anterior pentru a se adresa oraşului ca un întreg funcţional şi părţilor sale precum componentele unui organism urban unitar, cu obiectivul de a dezvolta şi echilibra în totalitate complexitatea şi diversitatea structurilor sociale, economice şi urbane, stimulând în acelaşi timp o mai mare eco-eficienţă a mediului înconjurător” (Declaraţia de la Toledo)
În concluzie, regenerarea urbană nu este un proces care se aplică numai la nivel local, deoarece are profunde implicaţii asupra teritoriilor învecinate. Considerând că prin “integrarea externă” a politicilor de acţiune urbană (reintegrarea intervenţiilor urbane în cadrul nivelelor teritoriale superioare ca scală, într-un sens funcţional mai larg) se pot atinge obiective precum echilibrul teritorial şi social, proiectul NODUS a urmărit corelarea regenerării urbane cu planificarea spaţială, cu accent pe guvernanţa la nivele multiple, în scopul realizării unei dezvoltări urbane mai echilibrate.
Raportul final exprimă clar necesitatea guvernanţei verticale la nivele multiple, a
conexiunilor spaţiale între zonele urbane selectate şi vecinătăţile lor (pentru a evita efectele negative), pentru conexiunea funcţională a intervenţiilor cu politici urbane comprehensive. Înţelegând scara unei intervenţii, nivelul la care populaţia poate fi implicată efectiv în proiect şi în care rezultatele trebuie monitorizate înseamnă o utilizare mai eficientă a ideilor mixului social în regenerarea urbană şi o relaţionare a problemelor cu oportunităţile, în doar câteva cuvinte, o dezvoltare urbană mai echilibrată.
NODUS – model pentru politicile de regenerare urbană româneşti
Chiar dacă nu este inclusă într-un program naţional, ci numai în programe sectoriale finanţate prin diferite instrumente financiare, regenerarea urbană este considerată totuşi soluţia de bază pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii oraşelor româneşti, care se confruntă de mult timp cu moştenirea planificării centralizate şi slăbiciunile sistemelor urbane dezvoltate prin metode tradiţionale.
Necesitatea adaptării rapide la principiile şi practicile UE, penetrarea “modelelor” recent importate– pentru dezvoltarea urbană au catalizat dezvoltarea şi implementarea instrumentelor noi, promovând abordarea integrată la nivel instituţional, spaţial, sectorial şi la nivelul proiectului şi implicarea comunităţii în problemele legate de dezvoltarea urbană. Din această perspectivă, planificarea strategică şi dezvoltarea urbană integrată sunt recunoscute astăzi în România ca soluţii fundamentale pentru creşterea atractivităţii oraşelor.
Trecând printr-o perioadă activă de dezvoltare urbană, oraşele româneşti au descoperit în regenerarea urbană o cale de a transcende de la deficienţele urbane la oportunităţi şi prosperitate. Pentru multe oraşe care au respectat recomandările Cartei de la Leipzig – utilizarea politicilor de dezvoltare urbană integrată şi concentrarea atenţiei pe zonele defavorizate în contextul cuprinzător al oraşelor în general, a constituit o soluţie pentru dezvoltarea unor experienţe de succes.
Cele mai cunoscute proiecte româneşti de regenerare urbană au fost dezvoltate în oraşele Baia Mare,Sibiu, Bucueşti, Constanţa şi Alba Iulia, vizând, în special, în special centrele istorice ale acestora. Dar, acumularea de cunoştinţe şi experienţe în vederea perfecţionării dezvoltării şi implementăriipoliticilor urbane cu relevanţă pentru regenerarea urbană constituie o misiune continuă, dovedită prin implicarea pe scară largă în proiecte europene a numeroase ONG-uri, instituţii, regiuni şi localităţi din România.
În plus, intervenţiile adresate zonelor de acţiune urbană din oraşele româneşti se confruntă cu probleme precum lipsa datelor statistice la nivelul cartierelor, greutăţi în implicarea grupurilor interesate relevante în procesele participative, lipsa metodologiilor clare şi discrepanţe între diferite nivele guvernamentale de responsabilitate.
Din această perspectivă, rezultatele proiectului NODUS, “lecţiile învăţate” ale fiecărui partener, inclusiv cel român şi “metodologia celor patru paşi” dezvoltată în cadrul proiectului asigură un debut promiţătorpentru alte iniţiative de regenerare urbană.
In cadrul acestui program România a participat cu doar 3 proiecte: Agenţia de Dezvoltare Intercomunitară Alba Iulia, Asociaţia Metropolitană Braşov, respectiv Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Baia Mare.
Proiectele din cadrul URBACT II pot contribui în mod clar la dezvoltarea centrelor urbane din România, dar deocamndată după cum se poate vedea din numărul mic de instituţii implicate, capacităţile acestui program nu sunt exploatate la maximum. El poate constitui şi o modalitate de a compensa modul clientelar în care guvernul actual sprijină dezvoltarea spaţiilor citadine în fruntea cărora se află edili portocalii.
Un exemplu de un proiect din cadrul programului în care au fost implicaţi şi parteneri din România este Nodus care s-a desfăşurat între septembrie 2008 şi mai 2010. De asemenea, nu i s-a acordat implicarea necesară.
Proiectul Urbact Nodus a pornit de la o observaţie fundamentală – oraşele tind să răspundă la problemele pe care le au prin concentrarea acestora în arii urbane de acţiune bine delimitate, combătându-le prin intermediul abordării integrate, ca fenomen local. Cu toate acestea, anumite tipuri de problematici urbane, (şomaj, educaţie, asistenţă socială) nu pot fi tratate exclusiv în zonele selectate, necesitând o abordare la o scară teritorială mai largă. Concomitent, deciziile luate la nivel regional pot afecta zonele urbane prin efecte precum excluziunea socială sau segregarea teritorială.
“Regenerarea urbană integrată este concepută sub forma unui proces planificat, care trebuie să transceadă hotarele şi abordările utilizate în mod obişnuit anterior pentru a se adresa oraşului ca un întreg funcţional şi părţilor sale precum componentele unui organism urban unitar, cu obiectivul de a dezvolta şi echilibra în totalitate complexitatea şi diversitatea structurilor sociale, economice şi urbane, stimulând în acelaşi timp o mai mare eco-eficienţă a mediului înconjurător” (Declaraţia de la Toledo)
În concluzie, regenerarea urbană nu este un proces care se aplică numai la nivel local, deoarece are profunde implicaţii asupra teritoriilor învecinate. Considerând că prin “integrarea externă” a politicilor de acţiune urbană (reintegrarea intervenţiilor urbane în cadrul nivelelor teritoriale superioare ca scală, într-un sens funcţional mai larg) se pot atinge obiective precum echilibrul teritorial şi social, proiectul NODUS a urmărit corelarea regenerării urbane cu planificarea spaţială, cu accent pe guvernanţa la nivele multiple, în scopul realizării unei dezvoltări urbane mai echilibrate.
Raportul final exprimă clar necesitatea guvernanţei verticale la nivele multiple, a
conexiunilor spaţiale între zonele urbane selectate şi vecinătăţile lor (pentru a evita efectele negative), pentru conexiunea funcţională a intervenţiilor cu politici urbane comprehensive. Înţelegând scara unei intervenţii, nivelul la care populaţia poate fi implicată efectiv în proiect şi în care rezultatele trebuie monitorizate înseamnă o utilizare mai eficientă a ideilor mixului social în regenerarea urbană şi o relaţionare a problemelor cu oportunităţile, în doar câteva cuvinte, o dezvoltare urbană mai echilibrată.
NODUS – model pentru politicile de regenerare urbană româneşti
Chiar dacă nu este inclusă într-un program naţional, ci numai în programe sectoriale finanţate prin diferite instrumente financiare, regenerarea urbană este considerată totuşi soluţia de bază pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii oraşelor româneşti, care se confruntă de mult timp cu moştenirea planificării centralizate şi slăbiciunile sistemelor urbane dezvoltate prin metode tradiţionale.
Necesitatea adaptării rapide la principiile şi practicile UE, penetrarea “modelelor” recent importate– pentru dezvoltarea urbană au catalizat dezvoltarea şi implementarea instrumentelor noi, promovând abordarea integrată la nivel instituţional, spaţial, sectorial şi la nivelul proiectului şi implicarea comunităţii în problemele legate de dezvoltarea urbană. Din această perspectivă, planificarea strategică şi dezvoltarea urbană integrată sunt recunoscute astăzi în România ca soluţii fundamentale pentru creşterea atractivităţii oraşelor.
Trecând printr-o perioadă activă de dezvoltare urbană, oraşele româneşti au descoperit în regenerarea urbană o cale de a transcende de la deficienţele urbane la oportunităţi şi prosperitate. Pentru multe oraşe care au respectat recomandările Cartei de la Leipzig – utilizarea politicilor de dezvoltare urbană integrată şi concentrarea atenţiei pe zonele defavorizate în contextul cuprinzător al oraşelor în general, a constituit o soluţie pentru dezvoltarea unor experienţe de succes.
Cele mai cunoscute proiecte româneşti de regenerare urbană au fost dezvoltate în oraşele Baia Mare,Sibiu, Bucueşti, Constanţa şi Alba Iulia, vizând, în special, în special centrele istorice ale acestora. Dar, acumularea de cunoştinţe şi experienţe în vederea perfecţionării dezvoltării şi implementăriipoliticilor urbane cu relevanţă pentru regenerarea urbană constituie o misiune continuă, dovedită prin implicarea pe scară largă în proiecte europene a numeroase ONG-uri, instituţii, regiuni şi localităţi din România.
În plus, intervenţiile adresate zonelor de acţiune urbană din oraşele româneşti se confruntă cu probleme precum lipsa datelor statistice la nivelul cartierelor, greutăţi în implicarea grupurilor interesate relevante în procesele participative, lipsa metodologiilor clare şi discrepanţe între diferite nivele guvernamentale de responsabilitate.
Din această perspectivă, rezultatele proiectului NODUS, “lecţiile învăţate” ale fiecărui partener, inclusiv cel român şi “metodologia celor patru paşi” dezvoltată în cadrul proiectului asigură un debut promiţătorpentru alte iniţiative de regenerare urbană.
marți, 30 august 2011
Agenda august 2011 –Dezvoltare urbana
01 august – Amenajarea Pieţei Unirii din Braşov
Fonduri – 4.233.916,55 Ron
03 august - Două contracte de finanţare pentru polul de dezvoltarea urbană Sibiu
Proiecte
Prin proiectul "Modernizare Centru recuperare si reabilitare copii cu handicap Aleea Streiu, nr. 8, Sibiu" cu o valoare totala de 2,16 milioane lei, Primaria municipiului Sibiu solicita ca finantare nerambursabila 1,58 milioane lei.
Proiectul "Modernizare Strada Faurului" are o valoare totala de 1,93 milioane lei din care 1,50 milioane lei sunt solicitate ca finantare nerambursabila necesara pentru atingerea obiectivelor propuse in proiect. Pe perioada celor 23 de luni estimate ca perioada de implementare a proiectului se vor desfasura lucrari de modernizare si reabilitare a infrastructurii urbane de pe strada Faurului din Sibiu.
Suma totală: 3,08 milioane lei solicitate ca finantare nerambursabila
Sursa finanţare: Bugetul Programului Operational Regional alocat Regiunii Centru prin Axa prioritara 1 - Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere.
03 august - Compromis rezonabil cu privire la Diametrala Nord-Sud Buzesti-Berzei.
Finalul negocierilor între Primărie, Ministerul Dezvoltării Regionale, ong-rui, Ordinul Arhitecţilor din România a vizat păstrarea Halei Matache pe locul ei şi promisiunea primăriei pentru începerea regenerării urbane.
1) Obiectul negocierilor a fost gasirea unei solutii de compromis pornind de la situatia existenta la data de 2 iunie, pentru a se putea gasi o solutie rapida pentru santierul deschis in mijlocul orasului, din perspectiva traficului in oras si mai ales a cetatenilor din zona. Nu s-a solicitat revenirea la situatia initiala. Contestarile cu privire la demolarile efectuate isi continua calea in justitie.
2) Principala concesie facuta de ONG-uri in cuprinsul negocierilor a fost pastrarea solutiei de trafic cu 2 benzi/sens (ingustate pe anumite portiuni) + 2 linii de tramvai pe axul nord-sud. Optiunea ONG-urilor a fost 1 banda / sens + 2 linii de tramvai, cu doua motivatii: descurajarea traficului transversal catre centrul orasului si pastrarea tramei stradale cat mai aproappe de caracterul istoric al zonei.Â
3) Principalele concesii facute de Primarie au fost: pastrarea Halei Matache pe actualul amplasament; renuntarea la proiectul de construire a unui front de blocuri de 6 etaje pe latura demolata a axului nord-sud; renuntarea la sensul giratoriu de la intersectia Berzei – Vulcanescu si la prelungirea strazii Garii de Nord.
04 august – Planul Integrat de dezvoltare urbană a Paşcaniului
Scop: modernizarea zonei din Vale a municipiului.
Buget alocat: 5,5 milioane de lei.
10 august – Dezvoltarea oraşelor Moldovei
Scop: Investitiile finantate prin aceasta axa prioritara vor conduce la cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase, prin reabilitarea infrastructurii urbane si sociale, dar si prin dezvoltarea antreprenoriatului.
Alocare finanţe: 111,25 milioane Euro pentru Municipiul Iasi ca pol de crestere, 44,5 milioane Euro pentru Municipiile Bacau si Suceava ca poli de dezvoltare urbana si 66,75 milioane Euro pentru centrele urbane ale caror Planuri integrate de dezvoltare au fost aprobate: Piatra Neamt, Onesti, Negresti, Campulung Moldoveneesc, Moinesti, Vaslui, Flaminzi, Botosani, Pascani, Roman, Husi, Buhusi, Dorohoi si Gura Humorului.
12 august – Dezvoltarea localităţii Cogealac
Obiectiv: amenajarea drumurilor, podeţelor, trotuarelor, dar şi a spaţiilor verzi din comună.
Finanţare: 13.097.002 lei, fără TVA, din bugetul comunei.
16 august – Situaţia proiectelor depuse la ADR Muntenia
Au fost depuse 869 de proiecte, prin care se solicită finanţare nerambursabilă prin Regio (Programul Operaţional Regional), Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Polul de Dezvoltare (PIDU) – Municipiul Piteşti, PID-ul Polului de Creştere Ploieşti şi Planuri Integrate de Dezvoltare Urbană pentru 12 centre urbane. De asemenea au fost semnate 216 de contracte de finanţare, cu o valoare nerambursabilă solicitată de 1.710.610.236,76 lei.
17 august – Semnarea a patru contracte pentru proiectele incluse în Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) al municipiului Baia Mare
Proiecte:
«Cresterea accesibilitatii urbane prin modernizarea strazii Granicerilor» : Valoarea totala a proiectului, care se va derula timp de 30 de luni, este de 22,81 milioane de lei, din care finantarea nerambursabila insumeaza 17,22 milioane de lei.
Modernizarea si extinderea cladirii centrului social multifunctional Phoenix: o investitie de 2,55 milioane de lei (din care 1,72 milioane de lei fonduri nerambursabile), derulata intr-un termen de doi ani.
Reabilitarea si promovarea identitatii culturale si istorice Piata Cetatii – Turnul Sf. Stefan : va fi necesara suma de 9,17 milioane de lei, din care 6,87 milioane de lei se asigura din fonduri nerambursabile, termenul de implementare fiind stabilit la 26 de luni.
Proiectul de dezvoltare a eco-retelei urbane si a infrastructurii de agrement in cartierul Vasile Alecsandri: investitii de 6,56 milioane de lei (din care 5,12 milioane de euro parte nerambursabila timp de 2 ani
26 august – Realizarea Planul Integrat de Dezvoltare Urbana pentru Bucureşti
Proiectele PIDU
- Ansamblu Dambovita – Pod Mihai Voda, pod pietonal si pentru biciclisti si parcaje subterane
- Podul Calicilor – Ansamblu Urban Domnita Balasa si parcaj subteran
- Pod Pietonal si ciclist in Parcul Izvor si Curtea MNAC
- Piata Constitutiei – amenajarea spatiului public pentru evenimente si parcaj subteran
- Parcare supraetajata automatizata – str. N. Tonitza 7-9
- Parcari subterane Walter Maracineanu si Pia?a Dorobanti
- Sala Palatului – remodelarea spatiului urban public si parcaj subteran
- Sala Palatului – remodelare spatiu urban public si parcaj subteran
- Uranus – Piata Rahova – parcaj subteran
- Parcare la Gradina Icoanei
- Piata Romana, “pe covor”
- Reconfigurare nod intremodal de transport in comun – Universitate
- Reconfigurare nod intremodal de transport in comun – Piata Rosetti
- Manastirea Antim – remodelarea spatiului public si a zonei de parcaje
- Cheiul Dambovitei Unirii-Izvor – Splaiul Independentei, de la Pod Unirii – Pod Izvor, refacerea caii de acces la Complexul Patriarhal dinspre strada 11 Iunie
- Refacerea caii de acces la Complexul Patriarhal dinspre Strada 11 Iunie
- Reabililitare Bulevardul Unirii
- Incubator afaceri str. Franceza 26
- Incubator de afaceri – Calea Victoriei 22-24
- Uranus – Centru comunitar si cultural
- Spatii recreative prin amenajarea si modificarea spatiilor publice din curtea si vecinatatea liceului Dinu Lipatti
- Spatii recreative prin amenajarea si modificarea spatiilor publice din curtea si vecinatatea liceului Cervantes
- Spatii recreative prin amenajarea si modificarea spatiilor publice din curtea si vecinatatea liceului Kretzulescu
- Parcul Izvor – amenajare si modernizare
- Piata de flori George Cosbuc – reabilitare monument istoric
- Piata Unirii – reconfigurare
- Piata Revolutiei – reconfigurare
- Palatul Parlamentului – reconfigurare curte
- Piata Universitatii – reconfigurare
- Biblioteca Nationala – reconfigurare spatiu public
- Tronson Uranus
- Tronson Palatul Parlamentului
- Tronson Parc Izvor
- Tronson Pod Izvor – Brezoianu
- Tronson – zona Sala Palatului
- Tronson Piata Amzei – Piata Lahovari
- Tronson Gradina Icoanei
- Tronson Arthur Verona
- Tronson Piata Revolutiei
- Tronson Str. Academiei
- Tronson Lipscani – Centru Vechi
- Tronson Podul Calicilor – Unirii
- Tronson Str. George Georgescu
- Tronson Calea Rahovei
26 august – Program de reabilitare în Timişoara
Proiectul „Modernizarea Parcului Rozelor din Municipiul Timişoara”
Buget: 5.634.131,55lei (T.V.A inclusă) urmează a fi implementat pe o perioadă de 11 luni
29 august – Situaţia proiectelor depuse la ADR Muntenia
Au fost depuse 870 de proiecte, prin care se solicită finanţare nerambursabilă prin Regio (Programul Operaţional Regional), Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Polul de Dezvoltare (PIDU) – Municipiul Piteşti, PID-ul Polului de Creştere Ploieşti şi Planuri Integrate de Dezvoltare Urbană pentru 12 centre urbane.
De asemenea au fost semnate 218 de contracte de finanţare, cu o valoare nerambursabilă solicitată de 1.784.133.429,59 lei.
30 august – Proiecte pentru Dezvoltarea Urbană a oraşului Mioveni
Primul proiect - 'Modernizarea strazii I.C. Bratianu din orasul Mioveni, prin crearea a 2 benzi suplimentare', are o valoare totala eligibila de 5.207.990 de lei (valoare nerambursabila FEDR 4.184.619,97 lei; valoare nerambursabila din bugetul national 919.210,23 lei; cofinantare eligibila beneficiar 104.159,80 lei) si se va implementa pe o perioada de 18 luni, interval de timp în care se va reabilita si moderniza infrastructura de transport urban din Mioveni.
Cel de-al doilea proiect vizeaza implementarea unui sistem de supraveghere video pentru cresterea sigurantei cetatenilor din orasul Mioveni', al carui contract de finantare are o valoare totala de 2.937.935,89 lei (din care valoarea totala eligibila este 2.188.385,60 lei: valoare nerambursabila FEDR 1.758.367,83 lei; valoare nerambursabila din bugetul national 386.250,06 lei; cofinantare eligibila beneficiar 43.767,71 lei)
marți, 26 iulie 2011
Mai multe spaţii verzi
Încă un capitol unde Bucureştiul se află într-adevăr în urma majorităţii capitalelor europene. Acesta este suprafaţa spaţiilor verzi. In momentul de faţă, municipiul de pe malul Dâmboviţei are 23,21 metrii pătraţi pe cap de locuitor faţă de norma europeană de minim 26 mp. Există intenţia ca acest minim să fie atins până în 2013, dar va fi foarte greu să se găsească noi spaţii verzi într- un oraş şi aşa destul de aglomerat cu multe lipsuri care intră la rândul lor, în concurenţă directă cu posibilele noi parcuri atunci când vine vorba de terenurile necesare ( un exemplu simplu ar fi locurile de parcare).
Ĩn plus, la nivel naţional lucrurile stau chiar mai rău, în muncipii precum Târgu- Jiu sau Slatina nu erau decât 7 respectiv 12 metrii pătraţi pe cap de locuitor în 2007, dar erau planuri ca până în 2010 să se ajungă la 20. Media naţională în 2010 atingea abia 9 mp. Dată fiind această situaţie este clar că crearea de noi zone înverzite devine crucial pentru oricine este interesat de subiectul dezvoltare urbană. Acestea cresc calitatea vieţii citadine şi reduc poluarea ( alt capitol unde suntem în urmă conform normelor europene),iar această ţintă minimă nu este neapărat suficientă. Conform indicaţiilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, norma recomandată ar fi de 52 mp şi există oraşe europene precum Stockolm şi Londra care au 83 respectiv 64 mp.
Ĩn Bucureşti primăria a elaborat un cadastru verde. Conform documentului, capitala are 23,21 metri pătraţi de spatiu verde pe cap de locuitor, iar cea mai mare suprafaţa de spaţii verzi este în sectorul 1 - 77,19 mp/cap de locuitor.
Cadastrul verde a presupus inventarierea tuturor arborilor si a spatiilor verzi de pe domeniul public . Au fost considerate spaţii verzi arborii, iarba si cimitirele, parcuri, scuaruri, plantaţii de aliniament etc.
Documentul conţine şi date contradictorii. Astfel, potrivit unei statistici prezentate în acest studiu, în 1989 Bucureştiul avea o suprafaţă de spaţii verzi de aproximativ 4.500 de hectare, iar in 2007 erau circa 3.000 de hectare de spaţiu verde.
Cadastrul verde arată însă în 2010 o creştere spectaculoasă a suprafeţei spaţiului verde, care ajunge din nou la 4.500 de hectare.
Reprezentanţii primariei spun că vechile cifre erau greşite, deoarece era imposibil ca în trei ani suprafaţa de spaţiu verde din Bucureşti să crească cu 1.000 de hectare în condiţiile în care s-au defrişat sute de hectare.
Statisticile pe sectoare:
Suprafaţa spaţii verzi, metru pătrat pe cap de locuitor:
• Sectorul 1 - 77,19
• Sectorul 4 - 21,12
• Sectorul 6 - 17,71
• Sectorul 3 - 16,27
• Sectorul 5 - 12,8
• Sectorul 2 - 12,43
Numărul de arbori:
• Sectorul 1 - 555.366 arbori
• Sectorul 2 - 196.340 arbori
• Sectorul 3 - 253.221 arbori
• Sectorul 4 - 233.887 arbori
• Sectorul 5 - 198.638 arbori
• Sectorul 6 - 279.887 arbori
Suprafaţa de spaţii verzi:
• Sectorul 1 - 1.757,7 hectare
• Sectorul 2 - 444 ha
• Sectorul 3 - 649,7 ha
• Sectorul 4 - 634,2
• Sectorul 5 - 369,6
• Sectorul 6 - 657
Spaţii verzi degradate:
• Sectorul 1 - 88,6 ha
• Sectorul 2 - 19,1 ha
• Sectorul 3 - 2,2 ha
• Sectorul 4 - 224,7 ha (include fostul lac Văcăreşti)
• Sectorul 5 - 16,1 ha
• Sectorul 6 - 17,0 ha
În total, suprafaţa de spaţii verzi degradate este de 367,7 ha. Ĩn capitală există 110 arbori ocrotiţi.
Pentru procentul de 26 mp pe cap de locuitor stabilit de normele europene, un studiu propune amenajarea spatiilor verzi degradate şi plantarea altor arbori pe aliniamentele stradale.
De asemenea, primarul Sorin Oprescu a declarat că îşi propune să câştige noi spaţii verzi prin proiectul de amenajare a malurilor Dâmboviţei care are un cost de 23 de milioane de euro. Este şi iniţiativa de înverzire a teraselor unor clădiri din Regie, care ar aduce un plus de 7000 de mp. Costul este de 7,5 milioane de lei şi ar putea reprezenta un model pentru blocurile din restul capitalei dar şi din alte centre urbane mari din ţară. Nici implicarea celor din mediul privat nu ar fi de neglijat, prin acţiuni de RSI ( responsabilitatea socială a întreprinderii), reprezentaţii mediului de afaceri ar putea contribui cu proiecte ( precum cel desfăsurat de Raiffeisen în Ploieşti cu scopul creşterii suprafeţei de spaţii verzi).
Următorul pas in definitivarea cadastrului verde ar fi inventarierea arborilor de pe domeniul privat, deoarece acolo au loc defrişări masive, peste noapte, fără să ştie nimeni câţi arbori există în realitate.
Din datele de mai sus reiese clar că şi în acest domeniu Bucureştiul rămâne un oraş al contrastelor, dacă în sectorul 1, locuitorii stau mai bine decât cei din Londra şi mult peste norma recomandată de OMS, în restul sectoarelor nu este atins nici măcar minimul cerut de UE. Este evident că majoritatea primăriilor de sector vor trebui să depună eforturi considerabile pentru înverzirea terenurilor aflate în gestiune. Apoi chiar şi aceste date pot fi înşelătoare deoarece cimitirele au fost considerate spaţii verzi, dar caracterul lor recreaţional este mai mult decât îndoielnic.
Parcul Verdi
Suprafaţă totală- 5.65 ha;
Suprafaţă retrocedată- 5000 mp;
Proiecte imobiliare- nu au fost anunţate;
Parcul Bordei
Suprafaţă totală- 20.9 ha;
Suprafata retrocedată - 5.000 mp;
Proiecte imobiliare- club sportiv;
Parcul Circului
Suprafaţă totală- 14.38 ha;
Suprafaţă retrocedată- menajeria Circului, circa 9.000 mp;
Proiecte imobiliare- turn birouri 19 etaje;
Parcul IOR
Suprafaţă totală- 85 ha;
Suprafaţă retrocedată- 12 ha;
Proiecte imobiliare- mall;
Parcul Operei
Suprafaţă totala - 4.4 ha;
Suprafaţă proprietate privată – circa 1,5 ha;
Proiecte imobiliare- un hotel de trei etaje, o sala de sport şi terenuri de tenis;
Parcul Tineretului
Suprafaţă totală- 80.34 ha;
Suprafaţă retrocedată – 6,8 ha;
Proiecte imobiliare - cartiere rezidenţiale;
Parcul Floreasca
Suprafaţă totală - 7.4 ha;
Suprafaţă retrocedată – doua cereri de retrocedare în curs de soluţionare;
Proiecte imobiliare- nu au fost anunţate;
Parcul Bazilescu
Suprafaţă totală - 13 ha;
Suprafaţă retrocedată- trei cereri de retrocedare în curs de soluţionare;
Proiecte imobiliare- nu au fost anunţate;
Pepiniera Tei-Toboc
Suprafaţă totală- 34 ha;
Suprafaţă proprietate privată- 34 ha;
Proiecte imobiliare- un cartier de blocuri de 45 de etaje pe 25 ha;
Baza sportiva Spartac
Suprafaţă totală – 8,2 ha;
Suprafaţă retrocedată – 8,2 ha;
Proiecte imobiliare- mall si terenuri de sport;
marți, 17 mai 2011
Legea Capitalei, o epopee fara sfarsit?
Legea Capitalei si consultarea bucurestenilor a intrat in agenda publica de cateva luni si pare ca nu mai are sfarsit. Disputele politice sunt departe de a fi constructive si se observa acelasi stil PDList de a lupta prin intermediul oricaror mijloace pentru a-si asigura TRONUL la Primaria capitalei.
Poate ca acet scop nu este de condamnat, fiecare partid lupta pentru putere, dar se pare ca noi jucam in alta Liga, ce a principiilor si valorilor, cea a promovarii intereselor ce transcend ideea de beneficii proprii. Lupta pentru Legea Capitalei o dam pentru bucuresteni, pe cand PDL are alta miza. Devine o poveste interesanta, mai ales daca analizam modul cum membrii PDL din Consiliul General incerca sa-si faca jocul ( ei alcatuind majoritatea).
Pana unde merg? De la impunerea unui numar nejustificat de intrebari pentru referendum si irelevante pentru subiectul acestuia, pana la amanarea datei consultarii publice, este evident: pana unde vor ei! Rezultatul?! Scaderea interesului cetateanului pentru aceasta problema cu efecte consistente pentru viata publica, cheltuirea unor sume colosale pentru campaniile de informare si un cetatean mai putin informat. Paradoxal as spune asupra lipsei de informare, dar deja ne-am obisnuit cu aceasta strategie a PDL: Cu cat stiu mai putin, cu atat nu isi dau seama de efectele unei astfel de legi. Sa nu uitam cazul Codului Muncii, care tocmai ce a atras un avertisment din partea Comisiei Europene. Atat de bun si in conformitate cu dreptul comunitar a fost!
Poate ca acet scop nu este de condamnat, fiecare partid lupta pentru putere, dar se pare ca noi jucam in alta Liga, ce a principiilor si valorilor, cea a promovarii intereselor ce transcend ideea de beneficii proprii. Lupta pentru Legea Capitalei o dam pentru bucuresteni, pe cand PDL are alta miza. Devine o poveste interesanta, mai ales daca analizam modul cum membrii PDL din Consiliul General incerca sa-si faca jocul ( ei alcatuind majoritatea).
Pana unde merg? De la impunerea unui numar nejustificat de intrebari pentru referendum si irelevante pentru subiectul acestuia, pana la amanarea datei consultarii publice, este evident: pana unde vor ei! Rezultatul?! Scaderea interesului cetateanului pentru aceasta problema cu efecte consistente pentru viata publica, cheltuirea unor sume colosale pentru campaniile de informare si un cetatean mai putin informat. Paradoxal as spune asupra lipsei de informare, dar deja ne-am obisnuit cu aceasta strategie a PDL: Cu cat stiu mai putin, cu atat nu isi dau seama de efectele unei astfel de legi. Sa nu uitam cazul Codului Muncii, care tocmai ce a atras un avertisment din partea Comisiei Europene. Atat de bun si in conformitate cu dreptul comunitar a fost!
marți, 3 mai 2011
O solutie eficienta pentru educatie!
Mizez foarte mult pe educatie si pe prioritizarea reformei in acest sector al societatii. Am facut eforturi pentru a descuraja abandonul scolar, dar apelul meu la consolidarea unei platforme in acest sens a ramas un ecou care si-a pierdut din intensitate in timp.
Daca ne uitam spre statele occidentale, observam ca educatia si sistemul de educatie este privit si prin prisma unui sistem social, nu doar al unuia educativ. Am sa explic imediat ce inseamna acest lucru: o scoala moderna!
In lumea civilizata timpul se masoara altfel, iar oamenii au din ce in ce mai putin timp pentru copiii lor. Guvernele occidentale, preocupate de problemele sociale cauzate de absenta parintilor in educatia copiilor, au adoptat aproximativ aceleasi masuri in ceea ce priveste sistemul de invatamant. Astfel, scolile au fost construite la standarde de siguranta foarte ridicate, dotate cu sali de sport, cantine, sali de lectura, sali de odihna, parcuri pentru recreere, s.a.m.d.
Mai mult, supravegherea permanenta a copiilor a reprezentat o preocupare, iar un program unitar al scolilor ce poate incepe la 8.00-9.00 si se poate termina la 15.00-17.00 este vazut ca o solutie optima.
Dintre toate sistemele de program prelungit, consider ca sistemul Step by Step este cel mai eficient si nu este extrem de costisitor (in termenii beneficiilor ulterioare).
De ce Step by Step ?
Educatia traditionala este conceputa ca o arta de a conduce copilul spre asimilarea normelor societatii civilizate prin reproducerea sistemului socio-cultural existent. Implicit, pedagogia traditionala considera ca la o anumita varsta copii vor trebui sa acumuleze o anume calitate si cantitate de cunostinte si sa poata asimila anumite comportamente.
In acest sistem copilul invata prin reproducerea modelului dat. Educatia este generalizatoare, egalizatoare, dupa un model care nu este intotdeauna inteles de catre copil cu toate ca este probat si acceptat de catre adulti. Performanta rezultata se evalueaza prin notare. Astfel, nota prin judecata de valoare asociata devine "vina" sau "merit" ale copilului.
In sens modern, educatia se bazeaza pe achizitiile psihologiei dezvoltarii copilului si vizeaza cultivarea tuturor calitatilor potentiale ale acestuia. Cercetarile contemporane privind dezvoltarea ne spun ca persoane diferite se dezvolta in ritmuri diferite si ca exista perioade critice individualizate de dezvoltare.
Copilul invata prin descoperire in interactiunea sa cu mediul. Interactiunea cu mediul si motivatia explorarii este cultivata de pedagog. Metodele si mijloacele de explorare si cunoastere ale copilului sunt individuale, adesea neasteptate, originale. Educatia este individualizata, copilul merge spre cunoasterea lumii inconjuratoare si identificarea comportamentelor utile, pe cai personale. Performanta intr-un domeniu de dezvoltare este in acest caz de comparat doar cu celelalte aspecte ale dezvoltarii copilului si cu propria performanta sau abilitate anterioara, nu cu un standard extern. Comparatia cu el insusi in performantele anterioare o face atat copilul cat si pedagogul, aceasta fiind una din motivatiile descoperirii si progresului individual. In plus copilul descopera efectele si mijloacele colaborarii si negocierii cu semenii in locul unei competitii pe criterii standard impuse de adulti.
marți, 19 aprilie 2011
Strategia fiscal-bugetara a Guvernului pentru 2012-2014
Guvernul nu inoveaza ci merge pe acceasi linie a masurilor de austeritate traduse prin reduceri de personal, sistarea primelor, fara sporuri, fara al 13-lea salariu!
Reducerea deficitului bugetar ar trebui sa se reduca la 3% in 2012 ca apoi in 2014 sa ajunga la procentul de 1,9%, iar aceasta performanta este pus ape seama disponibilizarlor, inghetarii punctului de pensie, compensarea orelor suplimentare de munca prin ore libere.
Tot Strategia fiscal-bugetara aduce in discutie ideea descentralizarii administrative prin faptul ca primarii vor stabili taxele si impozitele pentru case si terenuri, in functie de suportabilitatea populatiei, prin introducerea unui sistem in care sum impozabila a cladirilor si terenurilor din intravilan va fi raportata la valoarea mai mare de piata a acestora.
Argumentul major il constituie cresterea autonomiei colectivitilor locale prin transferul de noi responsabilitati decizionale, precum si de resurse financiare si patrimoniale.
Reducerea deficitului bugetar ar trebui sa se reduca la 3% in 2012 ca apoi in 2014 sa ajunga la procentul de 1,9%, iar aceasta performanta este pus ape seama disponibilizarlor, inghetarii punctului de pensie, compensarea orelor suplimentare de munca prin ore libere.
Tot Strategia fiscal-bugetara aduce in discutie ideea descentralizarii administrative prin faptul ca primarii vor stabili taxele si impozitele pentru case si terenuri, in functie de suportabilitatea populatiei, prin introducerea unui sistem in care sum impozabila a cladirilor si terenurilor din intravilan va fi raportata la valoarea mai mare de piata a acestora.
Argumentul major il constituie cresterea autonomiei colectivitilor locale prin transferul de noi responsabilitati decizionale, precum si de resurse financiare si patrimoniale.
marți, 12 aprilie 2011
Guvernul obliga pe proprietari sa-si intretina fatadele cladirilor pe cheltuiala proprie!
Descrierea proiectului de lege
Guvernul a adoptat pe 20 martie, la propunerea Ministerului Dezvoltarii, proiectul de lege care ii obliga pe proprietari sa-si intretina fatadele cladirilor pe cheltuiala proprie. In cazul in care proprietarii nu se achita de obligatii in termen de 12 luni de la notificarea trimisa de primarie, administratia locala va executa lucrarile cu bani de la buget, urmand sa recupereze suma cheltuita de la beneficiari, pana la data receptiei finale a lucrarilor.
Finantarea va fi impartita astfel: minimum 10% din surse proprii ale beneficiarului si maximum 90% prin credit garantat prin Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii S.A. - I.F.N.
Perioada de rambursare a creditelor bancare cu garantie guvernamentala si cu dobanda subventionata este de maximum 5 ani. In cazul persoanelor care inregistreaza venituri medii nete lunare pe membru de familie sub castigul salarial mediu net lunar pe economie primariile pot acoperi integral cheltuielile necesare reabilitarii fatadei.
Inevitabil vom risca incurajarea muncii la negru, din neputinta proprietarilor de a realiza astfel de lucrari care presupun in prima faza o expertiza, apoi o strategie comuna in functie de caracteristicile arhitecturale din zona. Aceste aspecte depasesc textul legii si pun in pericol chiar si o parte a patrimoniului national. Cu cata superficialitate se trateaza unele probleme, ca inevitabil sa produca altele mai mari!
sâmbătă, 2 aprilie 2011
Dezvoltare urbana durabila
Concentrarea populatiei, a activitatilor economice si culturale in orase si rolul acestora ca noduri de transport justifica concentrarea investitiilor in regenerarea fizica, imbunatatirea mediului antreprenorial, a calitatii mediului si a serviciilor sociale din centrele urbane.
De aceea, este esentiala sprijinirea centrelor urbane mici si mijlocii pentru ca acestea sa-si indeplineasca functiile urbane, mai ales in cazul acelor centre urbane polarizatoare, care au legaturi intense cu arealele inconjuratoare si a caror dezvoltare este dependenta de aceste centre.
In acelasi timp, nivelul de dezvoltare al unei regiuni este direct influentat de nivelul de dezvoltare al centrelor urbane mari, prin multitudinea de functii de grad superior pe care acestea le indeplinesc, acestea actionand ca „motoare" ale cresterii economice regionale. Ca urmare, revitalizarea anumitor cartiere cu probleme ale centrelor urbane mari este necesara pentru a nu agrava problemele sau altera functiile pe care acestea le au de indeplinit.
Experientele europene anterioare (URBAN I, URBAN II) au aratat ca abordarea integrata a problemelor economice, sociale si de mediu din arealele urbane (cartiere) degradate, a fost o metoda de succes pentru rezolvarea acestora si obtinerea unei dezvoltari urbane durabile. Aceasta abordare a constat in sprijinirea simultana a activitatilor de renovare fizica a mediului urban cu cele de reabilitare a infrastructurii de baza, precum si cu actiuni pentru dezvoltarea economica, cresterea competitivitatii si ocuparii, integrarea grupurilor etnice in conditiile protejarii mediului.
Avantajul acestei abordari integrate consta in faptul ca se pot rezolva simultan o serie de probleme intre care exista relatii de interdependenta si care afecteaza si arealele adiacente zonei de interventie propriu-zise.
miercuri, 30 martie 2011
Peisaj pitoresc si intentia de vot
Luni, 28 martie, au fost date publicității rezultatele unui sondaj de opinie ce urmărea să cuantifice intenția de vot a mehedințenilor. Astfel că USL conduce detașat cu 62%, în timp ce PDL a scăzut la 12%, devenind un adversar redutabil pentru actuala putere politică din fruntea judeţului, pe fondul nemulţumirii generale din ţară, la care se adaugă și performanțele Partidului Social Democrat inregistrate la ultimele alegeri.
miercuri, 23 martie 2011
Workshop cu studentii Orase Europene: dezvoltare urbana durabila
Oraşele simbolizează dubla provocare cu care se confruntă, în prezent, Uniunea Europeană: cum poate fi îmbunătăţită competitivitatea astfel încât să se respecte şi cerinţele legate de domeniul social şi de mediu.
Oraşele Europei sunt centrele de activitate economică, inovare şi locuri de muncă ale acesteia. Totuşi, ele se confruntă cu numeroase provocări. Tendinţa de suburbanizare, creşterea gradului de sărăcie şi a şomajului în zonele urbane, supraaglomerarea sunt probleme complexe, necesitând elaborarea unor strategii integrate care să răspundă nevoilor locale în materie de transport, locuinţe, învăţământ ocuparea forţei de muncă. Politica europeană regională şi de coeziune se confruntă cu aceste probleme.
Pe baza acestor provocari vom construi o dezbatere cu studentii, un workshop cu scopul de a sintetiza o serie de idei ce pot ajuta la dezvoltarea oraselor din Romania.
Joi, 24 martie, la sediul Partidului Social Democrat, localizat in Baneasa, ne vom intalni pentru prima data, urmand sa continuam seria de consultari cu cat mai multi studenti.
Oraşele Europei sunt centrele de activitate economică, inovare şi locuri de muncă ale acesteia. Totuşi, ele se confruntă cu numeroase provocări. Tendinţa de suburbanizare, creşterea gradului de sărăcie şi a şomajului în zonele urbane, supraaglomerarea sunt probleme complexe, necesitând elaborarea unor strategii integrate care să răspundă nevoilor locale în materie de transport, locuinţe, învăţământ ocuparea forţei de muncă. Politica europeană regională şi de coeziune se confruntă cu aceste probleme.
Pe baza acestor provocari vom construi o dezbatere cu studentii, un workshop cu scopul de a sintetiza o serie de idei ce pot ajuta la dezvoltarea oraselor din Romania.
Joi, 24 martie, la sediul Partidului Social Democrat, localizat in Baneasa, ne vom intalni pentru prima data, urmand sa continuam seria de consultari cu cat mai multi studenti.
luni, 21 martie 2011
Un topic fierbinte!
Eu cred ca si nepotii mei vor avea de rezolvat in viitor aceasta problema intr-o forma sau alta. Deci, pretentiile maghiare vor continua, declara I.M. Pascu intr-un interviu acordat pentru portalul de stiri HotNews cu privire la declaratia prim ministrului ungar Viktor Orban (si sunt de acord cu domnia sa). Dezbaterile pe aceasta tema sunt inca pe agenda tuturor canalelor de stiri si se speculeaza o serie de idei ce au legatura cu prezenta UDMR in cabinet. Nu voi tatona pe marginea acestor dezbateri, ci mi s-a parut extrem de intereseante comentariile oamenilor simpli la aceste dezbateri.
Apar aprecieri care din unele puncte de vedere sunt valide, dar analizate prin prisma unei complexitati de argumente, aprecierile nu mai au aceeasi veridicitate. Este adevarat ca nu mai putem vorbi de o impartire de teritoriu, dar politica este mult mai subtila decat atat. Nu vor veni maghiarii sa ne fure pamantul romanesc, dar vor reusi sa-l transforme (vezi Laszlo Tokes si FIDESZ). Acest aspect trebuie avut in vedere, subtilitatea politicii si nu va fi sesizata decat printr-o informare a cetatenilor mai concreta. Din pacate, romanii, cu mici exceptii, se cred experti la orice, la fotbal, la politica, nu pot fi contrazisi.
Pe un fundal foarte neprielnic, cu oameni priceputi la toate, este foarte dificil sa demonstrezi, sa le arati ca judecata ta este mai avizata decat a unui electrician, cand este vorba de relatii interstatale.
Apar aprecieri care din unele puncte de vedere sunt valide, dar analizate prin prisma unei complexitati de argumente, aprecierile nu mai au aceeasi veridicitate. Este adevarat ca nu mai putem vorbi de o impartire de teritoriu, dar politica este mult mai subtila decat atat. Nu vor veni maghiarii sa ne fure pamantul romanesc, dar vor reusi sa-l transforme (vezi Laszlo Tokes si FIDESZ). Acest aspect trebuie avut in vedere, subtilitatea politicii si nu va fi sesizata decat printr-o informare a cetatenilor mai concreta. Din pacate, romanii, cu mici exceptii, se cred experti la orice, la fotbal, la politica, nu pot fi contrazisi.
Pe un fundal foarte neprielnic, cu oameni priceputi la toate, este foarte dificil sa demonstrezi, sa le arati ca judecata ta este mai avizata decat a unui electrician, cand este vorba de relatii interstatale.
duminică, 13 martie 2011
Femeile din politica!
La Craiova se anunta suflu nou, pentru primaria resedintei judetului Dolj s-a angajat in cursa electorala, senatorul Lia Olguta Vasilescu. Sustinuta de Rovana Plumb si intreaga organizatie de femei a Partidului Social Democrat, Lia Olguta Vasilescu are vot de incredere! Cu siguranta parcursul ei va fi monitorizat de intreaga clasa politica datorita posibilitatii de a ajunge primul primar de municipiu FEMEIE!
miercuri, 2 martie 2011
Ziua de 1 Martie
Ieri, 1 Martie, am fost printre strehaienii mei si am sarbatorit impreuna. Sa nu uitam ca pentru strabunii nostri, ziua de 1 Martie semnifica inceputul noului an, iar Strehaia a ramas un leagan al datinilor si obiceiurilor stramosesti. Am simtit caldura cu care am fost primit si va spun cu mare sinceritate ca nu ma asteptam ca o floare si o urare sa aduca atatea zambete! Ma bucur ca am putut aduce un strop de lumina pe fetele strehaienilor, in special al doamnelor .
Va urez tuturor o primavara senina, cu multe impliniri si sa va bucurati de fiecare zi, chiar daca greutatile au devenit o norma. Toate trec si romanul a indurate multe, pentru asta merita o viata mai buna!
Va urez tuturor o primavara senina, cu multe impliniri si sa va bucurati de fiecare zi, chiar daca greutatile au devenit o norma. Toate trec si romanul a indurate multe, pentru asta merita o viata mai buna!
miercuri, 23 februarie 2011
Un partid poate oferi mai mult decât guvernare şi legi? Avem nevoie de ceva nou pentru a schimba percepţii? Ne implicăm mai mult?
Câteva din întrebările care m-au preocupat în ultimul timp și încă pun în balanță nevoia de schimbare cu cea de adaptare sau chiar conservare. Este oare timpul pentru o regândire a unei structuri organizaționale precum partidul politic? Sunt multe aspecte ce merita discutate. Gestionarea unui partid de masă pune destule probleme în momentul în care motivația scade și calitatea clasei politice ajunge la un nivel inferior. În mod special mă preocupă situația organizațiilor din teritoriu la care eu țin destul de mult și le consider pilonii partidului. Un vârf ce nu este bine susținut nu va avea aceeași priveliăte cuprinzătoare!
Salut initiațiva filialei constanțene a Partidului Național Liberal de a dinamiza și reorganiza filialele. Președintele organizației județene PNL, Puiu Hasotti, a declarat că aceste deplasări au drept scop principal reorganizarea filialelor partidului de la nivelul județului, precum și aflarea problemelor cu care se confrunta populația din mediul rural. În plus, Hasotti a afirmat că "aceste deplasări sunt efectuate și pentru a discuta cu membrii PNL planurile de acțiune pentru urmatoarele cinci luni, în vederea pregătirii campaniei electorale pentru alegerile de anul viitor". Avem parteneri conștiincioși!
Noi am lansat încă din decembrie 2010 astfel de întâlniri și vom lua pulsul din cadrul organizațiilor din teritoriu, dar totuși pun accent pe situația cetățenilor și ceea ce așteaptă ei de la o bună guvernare. Avem două componente: întărirea organizațiilor din teritoriu și analiza nevoilor reale ale cetățenilor cu identificarea problemelor și găsirea de soluții.
Totul este posibil, trebuie doar să vrei!
Salut initiațiva filialei constanțene a Partidului Național Liberal de a dinamiza și reorganiza filialele. Președintele organizației județene PNL, Puiu Hasotti, a declarat că aceste deplasări au drept scop principal reorganizarea filialelor partidului de la nivelul județului, precum și aflarea problemelor cu care se confrunta populația din mediul rural. În plus, Hasotti a afirmat că "aceste deplasări sunt efectuate și pentru a discuta cu membrii PNL planurile de acțiune pentru urmatoarele cinci luni, în vederea pregătirii campaniei electorale pentru alegerile de anul viitor". Avem parteneri conștiincioși!
Noi am lansat încă din decembrie 2010 astfel de întâlniri și vom lua pulsul din cadrul organizațiilor din teritoriu, dar totuși pun accent pe situația cetățenilor și ceea ce așteaptă ei de la o bună guvernare. Avem două componente: întărirea organizațiilor din teritoriu și analiza nevoilor reale ale cetățenilor cu identificarea problemelor și găsirea de soluții.
Totul este posibil, trebuie doar să vrei!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
