Guvernul Romaniei a aprobat, in sedinta din 14 decembrie 2011, revizuirea Programului IPA de Cooperare Transfrontaliera Romania-Republica Serbia in vederea adaugarii alocarilor financiare pentru perioada 2012-2013 din partea Comisiei Europene.
Bugetul pentru perioada 2012-2013 este de 20.130.667 euro, din care 17.111.066 euro contributia Uniunii Europene prin intermediul Instrumentului de Asistenta pentru Preaderare (IPA) si 3.019.601 euro cofinantarea nationala publica a statelor partenere.
In acest moment, bugetul Programului pentru perioada 2007-2011 este de 42.359.631 euro, din care 36.005.685 euro (85%) reprezinta contributia comunitara prin IPA si 6.353.946 euro (15%) reprezinta cofinantarea nationala.
Programul se adreseaza ariei de cooperare din zona de frontiera romano-sarba, respectiv judetelor Timis, Caras-Severin si Mehedinti din Romania si districtelor Severno-Banatski, Srednje-Banatski, Južno-Banatski, Braničevski si Borski din Republica Serbia.
Programul finanteaza proiecte privind dezvoltarea economica si sociala, protectia mediului si pregatire pentru situatii de urgenta, actiuni ale comunitatilor locale pentru dezvoltarea societatii civile, furnizarea de servicii catre comunitatile din zona de granita, schimburi educationale, culturale si sportive, precum si intensificarea integrarii sociale si culturale a regiunilor de granita.
Beneficiarii eligibili in cadrul acestui program pot fi autoritati publice, organizatii non-guvernamentale, asociatii si organizatii reprezentative, universitati, institute de cercetare, organizatii educationale/de instruire.
Sumele corespunzatoare cofinantarii, in procent de 15%, vor fi acordate dupa cum urmeaza: un procent de 13% pentru beneficiarii romani va fi acordat de la bugetul de stat al Romaniei si un procent de 2% va fi asigurat din contributia proprie a beneficiarilor romani. Beneficiarii sarbi vor asigura din contributie proprie un procent de 15% din cheltuielile eligibile aferente acestora.
Partenerii romani sau sarbi, care au calitatea de coordonatori de proiect, pot primi plati in avans din fondurile externe nerambursabile in procent de maxim 15% din valoarea contractului de finantare.
marți, 20 decembrie 2011
marți, 13 decembrie 2011
Oraşe româneşti în topul mondial al conexiunilor la internet
România s-a clasat pe locul 4, cu o viteza de upload de 12,20 Kbps si pe locul 5 la download cu 25,78 Mbpsîn faţa unor state cu pretenţii precum Germania (15,24 Mbps), Japonia (14,64 Mbps) sau Statele Unite (12,18 Mbps). O poziţie foarte bună ocupă şi Republica Moldova pe locul 9 cu o viteza de upload de 10,86 Mbps si pe 14 la download cu 17,79 Kbps, dintr-un total de 174 de ţări.Topul a fost realizat pe o perioada de aproape doi ani, între 31 mai 2009 si 30 noiembrie 2011, fiind necesare peste 100.000 de IP-uri unice pentru fiecare stat. Pe prima pozitie la upload s-a clasat Coreea de Sud cu o viteza de 27.01 Mbps, iar ţara cu cea mai mare viteză de download este Lituania cu 31,7 Mbps.Clasamentul pe oraşe a fost fost realizat in acceasi perioadă, necesitând peste 75.000 de IP-uri unice pentru fiecare localitate. Oraşul cu cea mai rapida conexiune este Vilnius, capitala Lituaniei, cu o viteza de download de 36,43 Kbps si ipload de 28,35 Mbps. Trei dintre primele zece oraşe la nivel modial sunt din România: Iaşi pe locul sapte cu 29,49 Kbps, Bucureşti pe noua cu 28,73, iar Constanţa pe zece cu 28,52 Kbps. Alte localităţi româneşti în primele 30 de oraşe din lume sunt: Timişoara pe locul 14 cu 25 Kbps, pe 18 Cluj Napoca cu 23,95, iar pe 24 Chisinau cu 20,32 Kbps.Totul a fost realizat de Ookla, una dintre primele companii in domeniul aplicaţiilor de testare si diagnosticare a aplicaţiilor web. Clasamentele se stabilesc pe baza a miliarde de teste realizate pe speedtest.net si pingtest.net, din cele mai diverse locaţii: locuinţe, sedii de companii, şcoli etc.
miercuri, 7 decembrie 2011
08-09 decembrie - DIMENSIUNEA URBANĂ A POLITICII DE COEZIUNE
Politica de Coeziune este principalul instrumentul al Uniunii Europene care contribuie la întărirea coeziunii sociale, economice și teritoriale a regiunilor europene. De asemenea, aceasta reprezintă un instrument cheie pentru atingerea priorităților Strategiei Europa 2020, și anume creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Ce înseamnă acest lucru în practică? Cum sunt orașele implicate în această strategie Europeană? Ce programe și instrumente susțin orașele în atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020? Cum poate Europa să sprijine orașele în ideea unei mai bune abordări a provocărilor locale? În acest context și având în vedere noua perioadă de programare UE (2014-2020), EUKN și Președinția Poloneză doresc să stimuleze un dialog despre rolul orașelor în sprijinirea dezvoltării durabile a Europei.
Conferința va încerca să răspundă la următoarele întrebări:
Cum se construiește o abordare urbană integrată de succes la nivel local?
Ce mecanisme financiare sunt disponibile orașelor? Sunt necesare noi instrumente financiare inovatoare?
Ce concluzii pot fi desprinse pentru viitoarele programe europene?
De asemenea, vor fi supuse atenției relațiile dintre obiectivele strategice ale Uniunii Europene și practicile urbane concrete existente. Experți europeni, naționali și de la nivel local își vor împărtăși opiniile în legătură cu modul în care programele Politicii de Coeziune fac atingere la politicile urbane și cum se configurează viitorul orașelor din această perspectivă.
Conferința va încerca să răspundă la următoarele întrebări:
Cum se construiește o abordare urbană integrată de succes la nivel local?
Ce mecanisme financiare sunt disponibile orașelor? Sunt necesare noi instrumente financiare inovatoare?
Ce concluzii pot fi desprinse pentru viitoarele programe europene?
De asemenea, vor fi supuse atenției relațiile dintre obiectivele strategice ale Uniunii Europene și practicile urbane concrete existente. Experți europeni, naționali și de la nivel local își vor împărtăși opiniile în legătură cu modul în care programele Politicii de Coeziune fac atingere la politicile urbane și cum se configurează viitorul orașelor din această perspectivă.
marți, 6 decembrie 2011
Conventia Primarilor la Buxelles
Convenţia primarilor este o mişcare europeană de anvergură ce include autorităţile locale şi regionale care doresc creşterea eficienţei energetice şi folosirea resurselor regenerabile în zonele administrate de acestea. După adoptarea în 2008 a pachetului de măsuri climaterice şi energetice a UE, Comisia Europeană a lansat Convenţia Primarilor pentru a sprijini eforturile depuse de autoritătile locale în implementarea politicilor energetice sustenabile. Rolul aleşilor locali în reducerea efectelor cauzate de schimbările climaterice este unul esenţial mai ales dacă se ia în considerare faptul că 80% din consumul energetic şi emisii de CO2 se datorează activităţiilor din mediul urban.
Pentru a-şi concretiza angajamentele politice prin măsuri şi proiecte, fiecare semnatar al Convenţiei se angajează să realizeze un Inventar al Emisiilor (din oraş sau municipiu), şi la un an după aderare să prezinte un Plan de Acţiune dedicat Energiei Sustenabile în care să schiţeze principalele măsuri pe care intenţionează să le aplice.
Rezultatele activităţilor membrilor Convenţiei nu se limitează doar la reducerea consumului energetic, ele pot însemna crearea unor noi locuri de muncă stabile care nu suferă de riscul delocalizării ( cum s-a întâmplat la Jucu de exemplu), un mediu de viaţă mai sănătos si o creştere a calităţii vieţii, competitivitate economică sporită şi o independenţă energetică mai mare. Activităţile semnatarilor pot servi drept exemplu şi pentru alţi mai ales prin intermediul „Referinţelor Excelenţei”, care reprezintă o bază de date a celor mai bune practici care au fost prezentate de participanţi. Catalogul Planurilor de Acţiune pentru Energie Sustenabilă este o altă sursă de inspiraţie pentru că prezintă obiectivele ambiţioase asumate de unii semnatari şi măsurile identificate pentru a le realiza.
In ciuda faptului că un număr tot mai mare de municipalităţi demonstrează voinţa politică de a adera la Convenţie, ele nu au întotdeauna şi resursele financiare de a-şi respecta angajamentele. Din acest motiv a fost acordat un statut special administraţiilor publice şi reţelelor care se află în măsură să asiste semnatari în realizarea dezideratelor ambiţioase. Coordonatori Convenţiei pot include provincii, regiuni sau autorităţi naţionale oferind îndrumare, sprijin tehnic şi financiar. O reţea de autorităţi locale denumită Sprijinitori Convenţiei se obligă să maximizeze efectele iniţiativelor prin activităţi promoţionale, stabilirea legăturilor între membri şi realizarea unor platforme destinate schimburilor de experienţă.
Asistenţă promoţională, tehnică şi administrativă este oferită zilnic semnatarilor şi sprijinitorilor acestora de către Biroul Convenţiei Primarilor (CoMO) care este administrat de un consorţiu de reţele care reprezintă autorităţile locale şi regionale. Pe lângă acest birou participanţi pot beneficia de serviciile Centrului de Cercetare Comun al Comisiei Europene care răspunde la întrebările tehnice ale membrilor, majoritatea legate de inventariul emisiilor şi planurile de acţiune. Semnatari sunt îndrumaţi pe parcursul proceselor prin intermediul unor instrumente şi metodologii realizate în colaborare cu CoMO.
Pe lângă Comisia Europeană, Convenţia beneficiază de sprijin instituţional deplin care include Comitetul Regiunilor, ce a fost alături de această iniţiativă încă de la început, Parlamentul European unde au avut loc primele ceremoni de semnare şi Banca Europeană de Investiţii care ajută autorităţile locale să-şi maximizeze potenţialul investiţional.
La ora actuală Convenţia este alcătuită de 3150 de semnatari care reprezintă o populaţie de 146.046.105 cetăţeni de pe teritoriul UE şi nu numai, membri includ municipalităţi aflate inclusiv în Noua Zeelandă, prin urmare potenţialul de contact internaţional este imens. Din România provin 41 de semnatari care includ municipiile cele mai importante precum Bucureştiul, Iaşi, Timişoara, Târgu-Jiu etc. Datorită trăsăturilor sale unice, singura mişcare de acest gen care mobilizează actori locali şi regionali pentru îndeplinirea obiectivelor UE, Convenţia Primarilor a fost caracterizată de instituţiile europene ca un exemplu extraordinar de administraţie la mai multe nivele.
Pentru a-şi concretiza angajamentele politice prin măsuri şi proiecte, fiecare semnatar al Convenţiei se angajează să realizeze un Inventar al Emisiilor (din oraş sau municipiu), şi la un an după aderare să prezinte un Plan de Acţiune dedicat Energiei Sustenabile în care să schiţeze principalele măsuri pe care intenţionează să le aplice.
Rezultatele activităţilor membrilor Convenţiei nu se limitează doar la reducerea consumului energetic, ele pot însemna crearea unor noi locuri de muncă stabile care nu suferă de riscul delocalizării ( cum s-a întâmplat la Jucu de exemplu), un mediu de viaţă mai sănătos si o creştere a calităţii vieţii, competitivitate economică sporită şi o independenţă energetică mai mare. Activităţile semnatarilor pot servi drept exemplu şi pentru alţi mai ales prin intermediul „Referinţelor Excelenţei”, care reprezintă o bază de date a celor mai bune practici care au fost prezentate de participanţi. Catalogul Planurilor de Acţiune pentru Energie Sustenabilă este o altă sursă de inspiraţie pentru că prezintă obiectivele ambiţioase asumate de unii semnatari şi măsurile identificate pentru a le realiza.
In ciuda faptului că un număr tot mai mare de municipalităţi demonstrează voinţa politică de a adera la Convenţie, ele nu au întotdeauna şi resursele financiare de a-şi respecta angajamentele. Din acest motiv a fost acordat un statut special administraţiilor publice şi reţelelor care se află în măsură să asiste semnatari în realizarea dezideratelor ambiţioase. Coordonatori Convenţiei pot include provincii, regiuni sau autorităţi naţionale oferind îndrumare, sprijin tehnic şi financiar. O reţea de autorităţi locale denumită Sprijinitori Convenţiei se obligă să maximizeze efectele iniţiativelor prin activităţi promoţionale, stabilirea legăturilor între membri şi realizarea unor platforme destinate schimburilor de experienţă.
Asistenţă promoţională, tehnică şi administrativă este oferită zilnic semnatarilor şi sprijinitorilor acestora de către Biroul Convenţiei Primarilor (CoMO) care este administrat de un consorţiu de reţele care reprezintă autorităţile locale şi regionale. Pe lângă acest birou participanţi pot beneficia de serviciile Centrului de Cercetare Comun al Comisiei Europene care răspunde la întrebările tehnice ale membrilor, majoritatea legate de inventariul emisiilor şi planurile de acţiune. Semnatari sunt îndrumaţi pe parcursul proceselor prin intermediul unor instrumente şi metodologii realizate în colaborare cu CoMO.
Pe lângă Comisia Europeană, Convenţia beneficiază de sprijin instituţional deplin care include Comitetul Regiunilor, ce a fost alături de această iniţiativă încă de la început, Parlamentul European unde au avut loc primele ceremoni de semnare şi Banca Europeană de Investiţii care ajută autorităţile locale să-şi maximizeze potenţialul investiţional.
La ora actuală Convenţia este alcătuită de 3150 de semnatari care reprezintă o populaţie de 146.046.105 cetăţeni de pe teritoriul UE şi nu numai, membri includ municipalităţi aflate inclusiv în Noua Zeelandă, prin urmare potenţialul de contact internaţional este imens. Din România provin 41 de semnatari care includ municipiile cele mai importante precum Bucureştiul, Iaşi, Timişoara, Târgu-Jiu etc. Datorită trăsăturilor sale unice, singura mişcare de acest gen care mobilizează actori locali şi regionali pentru îndeplinirea obiectivelor UE, Convenţia Primarilor a fost caracterizată de instituţiile europene ca un exemplu extraordinar de administraţie la mai multe nivele.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
