Starea Natiunii

 Scăderea constantă a nivelului de trai în mediul urban. In ultimii ani veniturile locuitorilor din oraşe au scăzut prin diverse metode (disponibilizări, reduceri de salarii, tăierea unor drepturi) iar costul vieţii a crescut prin o serie constantă de creşteri a preţurilor mai ales cel al combustibilor. Cheltuielile cu chiriile şi întreţinerea rămân ridicate iar posibilitatea achiziţionări unei locuinţe de către un tânăr orăşean este extrem de scăzută.

 Situaţia îngrijorătoare a oraşelor mici. Acestea sunt confruntate tot mai mult cu o lipsă de perspectivă pentru locuitori acestora ceea ce cauzează o migraţie constantă către marile metropole ale tinerilor în cautarea unei situaţi mai bune. În urmă rămâne o populaţie îmbătrânită iar posibilităţile de dezvoltare sunt reduse.

 Gravele dezechilibre între cartierele oraşelor. In timp ce răsar cartiere scumpe accesibile numai unor, în multe zone urbane se observă o concentrare a populaţiei sărace care este obligată să trăiască în condiţii precare cu locuinţe nesatisfăcătoare, cu acces la o educaţie şcolară de un nivel redus, cu un şomaj endemic şi o dificultate crescută în folosirea unor servicii publice decente (precum cel de sănătate). Pe baza crizei economice statul social s-a restrâns tort mai mult ceea ce a dus la accentuarea problemelor de mai sus. Există astfel pericolul dezvoltării unor subculturi ostile faţă de societate în general.

 Problema extinderii haotice a aşezărilor urbane. Aceasta înseamnă un cost mai mare al serviciilor publice precum şi o mai mare dificultate în oferirea acestora. Resursele disponibile sunt copleşite, reţele de transport în comun sunt insuficiente ceea ce duce la o dependenţă tot mai mare de automobilul personal şi la aglomeraţii frecvente in zonele urbane.

 Sisteme învechite de distribuţie a agentului termic, de apă şi canal. Acestea duc la pierderi de agent termic şi creşterea facturilor la întreţinere dar şi la situaţii extreme în caz de precipitaţii crescute.

 Lipsa de spaţii verzi autentice. România este în continuare departe de atingerea normei europe de 26 mp pentru fiecare locuitor citadin

 Problema lipsei de spaţii locative. In oraşele din România există în continuare peste 900000 de oameni trebuie să trăiască având la dispoziţie un spaţiu de doar 3 sau 3,5 metri pătraţi.

 Poluarea mediului şi cea fonică. Construcţiile continue ce au loc în oraşele româneşti dar şi traficul congestionat sunt două mari surse de poluare atât a aerului cât şi fonică.

 Zonele urbane nu sunt doar mari generatoare de poluare, dar şi foarte vulnerabile la schimbări climatice, atât în ceea ce priveste furnizarea apei, hranei, energiei si altor bunuri, cât şi în privinta perspectivelor de dezvoltare si asigurare a condiţiilor de siguranţă şi de calitate a vieţii.

 Managementul defectuos al deşeurilor. Multe gropi de gunoi orăşeneşti sunt încă neconforme cu normele europe iar gradul de reciclare a gunoiului este extrem de scăzut, numai 1%.

 Problema oraşelor industriale. Multe oraşe au apărut sau au crescut în perioada de dinainte de 1989 prin dezvoltarea unor industrii sau apariţia unor fabrici sau combinate. Odată cu schimbarea contextului economic multe dintre acestea s-au închis lăsând în urmă un adevărat dezastru social (exemplu Valea Jiului). Nu s-au luat niciun fel de măsuri ca aceste aşezări să redevină competitive cu adevărat.

 Turismul. Centrele urbane din România sunt mult în urma celor din Europa Centrală şi de vest când vine vorba de numărul de turişti atraşi.

"Deszăpezire fără... zăpadă"

Citind presa am descoperit in cotidianul Gazeta de Sud, un articol care m-a facut sa zambesc cu mult amar:


Deszăpezire fără... zăpadă
Actualitate - Adrian DINU


Deşi n-a căzut nici un fulg de nea, Primăria Craiova trebuie să achite 295.341,93 lei pentru deszăpezire, pe luna decembrie 2011

Unora li se va părea incredibil, însă e cum nu se poate mai real: preţul operaţiunilor de deszăpezire aferente lunii decembrie 2011 este de aproape trei miliarde de lei vechi. Cel puţin aşa arată factura primită zilele trecute de municipalitate, în ciuda soarelui care străluceşte pe cer şi a lipsei totale a zăpezii.

Bani pentru stat degeaba

Deszăpezirea oraşului se face în baza unui Acord-cadru cu o durată de patru ani, cu o valoare estimată de 32 de milioane de lei, încheiat de Primăria Craiova cu firma Delta ACM ‘93 cu trei ani în urmă. Potrivit acestui acord, Salubritatea se ocupă de curăţarea străzilor pentru orice ninsoare care ar cădea înainte de 1 decembrie.
De la 1 decembrie şi până pe 15 martie, de deszăpezire se ocupă Delta ACM, şi Salubritatea. Chiar dacă nu cade un fulg de nea, primăria le plăteşte acestora, pentru perioada de staţionare, sume considerabile, stabilite în baza unui contract subsecvent semnat anual, ca o completare a acordului-cadru.
Pentru luna decembrie 2011, facura trimisă primăriei are înscrisă pe ea suma de 295.341,93 lei pentru deszăpezire. De fapt, acesta este tariful de aşteptare al utilajelor şi al oamenilor pentru ultima lună a anului trecut.
„Potrivit acordului, tariful de aşteptare include doar două componente: 75% din salariul angajaţilor angrenaţi în activitatea de deszăpezire şi amortizarea utilajelor aferentă acestei perioade, calculată însă doar la opt ore pe zi“, explică Flavius Sirop, director general al SC Salubritate Craiova SRL.
În contract există şi o prevedere menită să scadă cheltuielile municipalităţii dacă primăvara vine mai devreme. Potrivit acestei prevederi, primăria poate renunţa la serviciile firmelor de deszăpezire până iarna viitoare, cu o notificare prealabilă de cinci zile. În cazul în care iarna s-ar întoarce după o asemenea notificare, municipalitatea trebuie să se descurce cu forţe proprii pentru a curăţa zăpada şi pentru a elimina poleiul.

Anul şi scumpirea

Potrivit Programului de Deszăpezire aprobat de consiliul local în cursul lunii octombrie, deszăpezirea se va face cu 83 de utilaje, din care 30 aparţin SC Salubritate Craiova SRL, iar 53 sunt ale Delta ACM.
Planul de deszăpezire pentru iarna 2011-2012 indică şi faptul că va fi nevoie de 2.350 de tone de sare, 3.281 de tone de nisip, şi 130 de tone de clorură de calciu pentru menţinerea în bună stare a străzilor oraşului. Din acest necesar, au fost achiziţionate şi se află deja în stocul Salubrităţii circa 1.800 de tone de sare, 2.300 de tone de nisip şi 45 de tone de clorură de calciu.
Faţă de anul trecut, tarifele practicate de Salubritate şi aprobate astă-vară de Consiliul Local Craiova au scăzut cu 3-4% la curăţarea manuală a zăpezii, însă au crescut preţurile deszăpezirii mecanizate, atât pe ora efectiv lucrată de utilajele specializate, cât şi în privinţa tarifului de aşteptare.
Această scumpire vine după o alta operată în 2010. Spre exemplu, în cazul unei automăturători cu lamă, o oră de funcţionare costa 149 de lei în 2010, 169 de lei în 2011, pentru a ajunge la 183 de lei în iarna 2011-2012. Acelaşi utilaj primea pentru staţionare - deci fără măcar să pornească motorul - 66 de lei în 2009, 70 de lei în 2010, iar pentru această iarnă tariful său de stat a ajuns la 87 de lei/oră pe timp de zi şi 93 de lei/oră pe timp de noapte.
Vi se pare mult 300.000 de lei pentru o lună în regim de aşteptare? Aflaţi atunci că într-o lună de iarnă normală, cu ninsori fără excese, factura la deszăpezire ajunge la circa 1,5 milioane de lei. Iarna trecută, întreaga activitate de deszăpezire a costat bugetul local circa 5,4 milioane de lei, adică 54 de miliarde de lei vechi sau aproximativ 1,25 milioane de euro.